Publicăm reconstituirea judiciară a abuzurilor sexuale petrecute la Seminarul Teologic Ortodox „Ioan Gură de Aur” din Huși.
Ea vine în completarea seriei Chiliilor, o documentare Să fie lumină în patru episoade care a dus practic la redeschiderea dosarului de abuz în care au fost trimiși în judecată, în decembrie 2020, epsicopul Cornel Onilă și arhimandritul Sebastian Jitaru pentru agresiune sexuală și viol în formă continuată.
Într-o zi, elevul Bogdan din clasa a X-a merge să se spovedească la însuși episcopul Corneliu, care-i era și profesor la Seminarul Teologic „Ioan Gură de Aur” de la Huși. Îi povestește cum a fost violat de călugărul Sebastian Jitaru în chilia acestuia de la Episcopie. „Ce jigodie, ce handicapat!”, se indignează episcopul, conform rechizitoriului din dosarul abuzurilor sexuale de la Huși.
Dar imediat episcopul continuă: îi spune elevului să stea linistit, să-și vadă de școală, că poate, dacă se însoară, îl face diacon și îi dă o parohie bună.
Niciodată episcopul Corneliu nu a anunțat părinții elevului despre abuz. Nu l-a sfătuit pe elev să discute cu părinții sau să meargă la poliție. Nu l-a dat afară din Episcopia Hușilor pe călugărul Jitaru, deși ar fi putut să o facă în orice moment.
Nu a făcut niciunul dintre aceste lucruri pentru că abuzatorul Jitaru avea la mână imagini video în care Preasfințitul Corneliu abuza la rândul lui un elev de seminar.
Abuzatorii se acopereau între ei. Și au făcut-o timp de zece ani. Zece ani în care alți elevi au fost pe rând agresați și violați.
Victimele, jurnaliștii și procurorii
Pe 21 decembrie 2020, Preacuviosul Jitaru a fost trimis în judecată pentru viol în formă continuată în cazul a trei elevi de seminar și pentru agresiune sexuală în cazul unuia. Cei trei elevi nu sunt însă singurele victime ale călugărului.
Să fie lumină a prezentat, în 2019, poveștile lui Tudor și Bogdan. Tudor a fost agresat de Jitaru în 2009, iar Bogdan violat în 2010. Mărturiile lor se regăsesc și la dosarul cauzei trimise în judecată.
Poveștile lor, așa cum reies din documentele juridice consultate de Să fie lumină, sunt aproape identice cu cele publicate de Să fie lumină în toamna lui 2019. Din ce știm până în acest moment, ei par să fie primele victime ale lui Jitaru. În perioada în care Jitaru i-a agresat și violat pe Tudor și Bogdan, acesta era călugăr în Episcopia Hușilor.
Mai încoace, la vremea când i-a abuzat pe alți doi, Dragoș și Paul (nici aceste nume nu sunt reale), Jitaru era în plină ascensiune ierarhică. În 2014 devine protosinghel, iar în 2016 primește rangul de Arhimandrit, la propunerea episcopului Corneliu. Simțindu-se puternic, Jitaru devine din ce în ce mai agresiv și amenințător. Și tot mai abuziv.
În 2019, când Să fie lumină documenta abuzurile petrecute în seminarul de la Huși, reporterii au reușit să reconstituie parțial poveștile lui Dragoș și Paul. Ele nu au fost publicate, însă, pentru că niciunul nu a acceptat să discute cu reporterii, iar majoritatea relatărilor erau „la mâna a doua”.
Realitatea de la Huși
Imaginează-ți că ai 14-15 ani. Ești un copil care merge la seminar pentru că te simți apropiat de biserică și vrei să urmezi această cale. Vii dintr-o familie modestă, pentru care intrarea ta la seminar e o realizare. Te-a crescut doar mama, sau poate te-au crescut doar bunicii, pentru că părinții erau plecați la muncă în străinătate.
La seminar viața nu e ușoară. Programul e draconic, presiunea e mare, iar unii profesori recurg chiar la ceea ce poate trece drept abuz emoțional. Dar, la un moment dat, cunoști un călugăr care glumește cu tine, căruia îi pasă de cum te simți, te susține chiar financiar când părinții tăi nu pot. Într-o zi, însă, acest călugăr începe să te atingă, apoi să te dezbrace. Într-o altă zi îți face sex oral, iar într-o alta te penetrează anal.
Omul care ți-a fost pe rând prieten, duhovnic, părinte devine abuzatorul tău. Cui să-i spui? Părinților? Nu ar crede o iotă. Ar spune că inventezi, ca să scapi de seminar, pentru că sigur ești leneș și nu vrei să înveți. Profesorilor? Care profesori? Cei pe care călugărul pare să-i joace pe degete? Te-ar întreba de ce te-ai dus, de ce ai stat. Colegilor? Ar spune că te-ai dus pentru că ai vrut să obții niște avantaje. Doar știe tot seminarul că așa merg lucrurile!
Și până la urmă, ajungi să te întrebi chiar tu: oare mi-a plăcut? Încerci să înțelegi cum a fost posibil așa ceva. În minte ai icoana de pe perete și călugărul în haină preoțească care-ți face sex oral și insistă să ejaculezi în gura lui.
Așa că sfârșești prin a nu spune nimic. Ai 15 ani și te rogi să închei seminarul și să pleci.
Acesta nu este un scenariu ipotetic. Este realitatea unor elevi de seminar agresați, abuzați și violați de arhimandritul Sebastian Jitaru.
Patima lui Jitaru
După Tudor și Bogdan, în cazul cărora episoadele de abuz au fost singulare, Jitaru s-a orientat către un alt elev de seminar – Dragoș. Doar că de data aceasta și-a luat mai mult timp înainte să-l agreseze și să-l violeze.
Primul contact a fost într-un moment de slăbiciune, când băiatul s-a retras în spatele Catedralei Episcopale să plângă. De dorul părinților.
Călugărul s-a arătat îngrijorat de starea lui și de acolo a început totul. Din acea zi, Jitaru a fost mereu preocupat de starea lui Dragoș – dacă se simte bine, dacă a mâncat, dacă are nevoie de ceva.
Când ai 15-16 ani, ești departe de casă, într-un sistem strict, chiar dur, umilitor și abuziv, o astfel de mână întinsă înseamnă mult. Așa că Dragoș a început să aibă încredere în Jitaru.
Îl ajuta la treburile pe care călugărul le avea de făcut, își ducea hainele la spălat la el. Jitaru, în schimb, îi cumpăra mâncare, îi dădea bani, îl îngrijea când era bolnav sau îi cumpăra cărți.
„Eu eram un copil care nu avea pe nimeni apropiat, iar Jitaru era o figură paternă proeminentă, era un sprijin important pentru mine la acel moment.” (Dragoș, în anchetă)
Când a venit propunerea lui Jitaru de a-l însoți într-o vizită la mănăstirile din Moldova, Dragoș a acceptat încântat. Era 2015, iar Jitaru nu mai era un simplu călugăr. Era protosinghel, avea chiar titulatura de „preacuvios”.
Dragoș era la finalul clasei a zecea. Pentru Jitaru, singur cu băiatul și departe de ochii celor de la Huși, vremea bunelor intenții se sfârșise. Pe drumul spre mănăstiri, i-a pus mâna pe picior. Simțind că e o atingere cu tentă sexuală, Dragoș a tras piciorul. Jitaru a insistat.
Și-a continuat planul seara, în camera pe care a luat-o pentru el și Dragoș. A început cu un masaj, urmat de atingeri în zona inghinală, apoi a organului genital. În momentul în care i-a tras boxerii jos, Dragoș l-a împins. Jitaru a insistat, spunându-i să stea liniștit. L-a masturbat și apoi i-a făcut sex oral.
Acest episod s-a repetat în următoarele luni de opt ori, din declarațiile copilului. Jitaru îl chema, sub diferite pretexte, în chilia lui, unde îl masturba și abuza.
De fiecare dată încuia ușa chiliei cu cheia. Eu mergeam acolo conștient că e posibil să aibă loc acte cu conotație sexuală, dar încercam să nu-i ofer ocazii, adică nu mă așezam pe pat. (…)
Mi-am schimbat comportamentul față de el, îl tratam mai rece, cu dispreț, și când se apropia de mine îl împingeam. El era vizibil iritat, dar nu mă întreba nimic
, a declarat băiatul în anchetă.
Lui Dragoș i-a fost, pe rând, rușine, apoi frică să spună cuiva despre ce-i face Jitaru. A ajuns să aibă chiar gânduri de sinucidere.
„Eu sunt o persoană credincioasă și în mine era o luptă cu privire la faptul că am acceptat, pentru că mie la acel moment mi se părea că am acceptat aceste acte sexuale. (…) Mi se părea că ce fac era complet greșit, că eu însumi comit un păcat.” (Dragoș, în anchetă)
Potrivit expertizei psihologice la care a fost trimis de procurori, Dragoș se afla, la momentul abuzului, în faza de dezvoltare psihologică a adolescenței, etapă în care încălcarea relațiilor bazate pe încredere are consecințe devastatoare. Și apoi mai e și confuzia. Abuzurile sexuale au avut loc în chilia călugărului Jitaru, în care se aflau imagini și obiecte cu caracter religios, iar călugărul Jitaru îi solicita comportamente în total contrast cu principiile și valorile creștine.
Dragoș era convins că și dacă ar fi povestit cuiva nimeni nu l-ar fi putut ajuta. Credea că nimeni nu ar fi putut face nimic. Și asta pentru că inclusiv el a văzut cât de influent era Jitaru în Episcopie. În plus, el era doar un copil. Cine l-ar fi crezut pe el?
„Jitaru era un călugăr influent în cadrul Episcopiei, iar eu simțeam că îi are la mână pe ceilalți, sub o formă sau alta.” (Dragoș, în anchetă)
La un moment dat, Dragoș i-a spus lui Jitaru că nu mai poate accepta ce i se întâmplă.
„El întâi mi-a zis că nu se poate asta, sperând, cred, să mă intimideze și, astfel, eu să renunț la această decizie. Mi-a zis că asta este patima, adică ceva la care nu poate renunța ușor.” (Dragoș, în anchetă)
Și Jitaru chiar nu avea să renunțe ușor. Cu ajutorul unui alt elev de seminar, i-a trimis lui Dragoș mesaje de amenințare care să-l determine să se despartă de prietena lui.
„Deși am încercat să-mi continui viața, am în minte permanent tot ce s-a întâmplat. Mi-e frică să nu fiu judecat și mi-e frică să nu afle părinții.” (Dragoș, în anchetă)
———
Eu consider că sunt o persoană bună și nu aș vrea oamenii să mă judece pentru ce s-a întâmplat. Eu nu am vrut să obțin nimic, am fost efectiv ademenit și nu am știut să reacționez și să mă apăr.
Cred că ar fi trebuit ca cei care au mai trecut prin asta să mă avertizeze.
———
Mai puternic și mai abuziv
Pe Paul, călugărul Jitaru l-a agresat, abuzat și violat timp de doi ani, din mai 2015 până în iunie 2017. Din 2016, Jitaru era deja arhimandrit, rang monahal superior obținut prin însăși decizia Sfântului Sinod al BOR. Era mai puternic decât oricând.
La momentul în care l-a cunoscut pe Paul, Jitaru își perfecționase deja metoda. A pus ochii pe Paul din clasa a IX-a. Jitaru era amuzant, prietenos, făcea glume. Era o prezență diferită pentru elevi, iar ei apreciau asta. În plus, îi întreba mereu dacă au nevoie de ceva sau îi ajuta cu sume de bani sau alimente pe cei mai săraci.
Când Paul a ajuns în clasa a X-a, Jitaru îi era deja un prieten apropiat. Așa că, atunci când acesta l-a rugat să meargă cu el cu mașina să rezolve niște treburi, nu i s-a părut nimic suspect.
În timpul călătoriei, Jitaru l-a întrebat dacă și-a început viața sexuală și dacă îi plac fetele. În acest timp, Jitaru îl mângâia pe picior. Apoi i-a desfăcut fermoarul la pantaloni. Paul i-a cerut să se oprească: Stați, părinte, nu!
Jitaru s-a oprit, dar a tras pe dreapta și i-a cerut băiatului să-și scoată penisul și să i-l arate. I-a spus că vrea să vadă cât e de mare, pentru că, dacă vrea să meargă la fete, trebuie să aibă și cu ce.
Copleșit de frică, Paul a încercat să i se opună, însă Jitaru îl strângea de mâna cu care opunea rezistență. Pentru că era speriat, agitat și se zbătea, Jitaru s-a oprit atunci.
Paul avea 15 ani la acel moment.
Călugărul nu s-a descurajat. Și-a continuat planul. Mai întâi i-a inoculat băiatului ideea că el este un personaj influent, puternic, că el este de fapt șeful care, cu un simplu telefon, rezolvă orice situație. După care a început să-l tot cheme în chilia sa, sub diferite pretexte. Din momentul în care Paul intra în chilie, Jitaru încuia ușa.
Expertiza psihologică de la dosar arată că Paul prezintă simptomatologie cronică. Deși s-a opus la primul abuz sexual, din cauza sentimentelor de neajutorare, frică, rușine, până la urmă copilul a cedat abuzurilor sexuale ce au urmat.
În cazul lui Paul, abuzul sexual consta în mângâieri, masturbare și sex oral, dar și penetrare anală. Prin constrângere fizică și psihică, cu o frecvență de cel puțin o dată – de două ori pe săptămână, inclusiv în vacanțele școlare, arată rechizitoriul.
Când Paul refuza să meargă în chilia lui, Jitaru profita de poziția sa pentru a-l învălui.
Odată a sunat-o pe mama băiatului și i-a spus că are nevoie de Paul pentru a-l ajuta la diverse treburi. Neștiind nimic de abuz, femeia i-a cerut imperativ băiatului să-l ajute pe „preacuvios”, împingându-și, fără să știe, copilul în brațele abuzatorului.
La dosar e consemnată și mărturia mamei, care povestește cum, într-o iarnă, s-a trezit la poartă cu Jitaru. Venise să-l ia pe Paul la o fermă de porci. Deși era o oră târzie, femeia l-a îndemnat pe Paul să plece, căci ce i s-ar fi putut întâmpla lângă un om al Domnului?
„Mă gândeam că popa e un om bun, omenos.” (mama lui Paul, în anchetă)
În acea seară, Jitaru l-a dus pe Paul pe un deal.
A oprit mașina, a stins luminile autoturismului, l-a dezbrăcat în partea de jos, l-a forțat să se aplece peste capota mașinii și, după ce l-a dat cu gel lubrifiant, l-a penetrat anal, în timp ce îi repeta să stea și să tacă
, arată rechizitoriul.
Dincolo de a-i arăta lui Paul cât e de puternic în Episcopie, Jitaru îl urmărea. Când vedea că se împotrivește, îi spunea, amenințător, să aibă grijă.
„Îmi era frică mereu să nu se supere pe mine și să se răzbune, îmi era frică pentru mama.” (Paul, în anchetă)
Paul i-a cerut la un moment dat mamei sale să-l mute de la seminar. Dorința sa a fost primită cu reproș.
„Eu m-am opus, l-am certat, i-am zis că mă face de rușine, să stea acolo să termine. Voiam să fie preot.” (mama lui Paul, în anchetă)
Încercările abuzive ale lui Jitaru s-au îndreptat de-a lungul anilor și asupra altor elevi de seminar cu vârste cuprinse între 15-17 ani. Potrivit rechizitoriului, este vorba de alți cinci elevi de seminar pe care Jitaru i-a întrebat în cadrul spovedaniei dacă se masturbează, dacă au întreținut relații sexuale, dacă sunt atrași de sexul cu băieți, băieți pe care i-a pipăit în diverse momente sau i-a invitat la un suc în chilia sa.
Tot rechizitoriul arată că Sebastian Jitaru a refuzat să se apere în fața acuzațiilor punctuale de agresiune și viol aduse de procurori. Nu a cerut administrarea niciunui mijloc de probă în apărarea sa.
Faptele consemnate de rechizitoriu descriu acțiunile unui prădător sexual feroce, care-și alegea ca victime persoane vulnerabile, din familii separate sau cu probleme – astfel încât să-și asigure tăcerea lor. Abuzurile sale erau de notorietate printre călugări, la fel și înclinațiile sale sexuale. Ambele erau descrise în Episcopie și seminar cu sintagma – îi plac băieții de seminar.
Că Jitaru era un abuzator era o realitate cunoscută de însuși episcopul Corneliu. Cunoscută și tolerată. Cei doi își acopereau unul altuia infracțiunile sexuale, într-un joc nebun de putere și impunitate bisericească.
În cei zece ani în care în chiliile Episcopiei Hușilor s-a vorbit în șoaptă, a existat cel puțin o situație în care episcopul Corneliu și arhimandritul Jitaru au abuzat și violat același elev de seminar.
Vă relatăm această istorie imposibilă, făcută posibilă de felul în care e organizată și gestionată instituția BOR, în episodul următor.
