Una dintre afacerile patronate de Episcopia Severinului și Strehaiei (un hotel-restaurant) se desfășoară într-o clădire transferată gratuit Bisericii Ortodoxe de statul român, cu obligația fixată legal de a transforma imobilul în așezământ social.

În vreme ce unitățile sale comerciale produc, Episcopia apelează la fonduri europene pentru a pune pe picioare o rețea de afaceri sociale menită să furnizeze, în circuit închis, toate necesitățile liturgice – de la lumânări la panificație și icoane.

Eparhia din Drobeta Turnu Severin colectează fonduri și de la parohiile aflate în aria sa de jurisdicție canonică. Sute de locuri de muncă sunt la mâna administrației eparhiale, care are astfel capacitatea de a recompensa fidelitatea celor „ascultători”.

Funcționarea Episcopiei Severinului și Strehaiei e ilustrativă, la scară mai mică, pentru felul în care sunt administrate lucrurile în general la nivelul Bisericii Ortodoxe Române.

De-a lungul lunii octombrie, reporterii Să fie lumină au mers din biserică în biserică în satele județului Mehedinți, întrebând despre felul în care mai-marii structurii BOR locale conduc instituția. Toți cei șapte preoți ale căror mărturii au contribuit la documentarea acestui reportaj au solicitat să le fie protejată identitatea.

Sediul Episcopiei Severinului și Strehaiei din Drobeta Turnu Severin e o clădire de patrimoniu monumentală, cu o fațadă impunătoare de pe ale cărei ziduri binecuvântează sfinții. Acest imobil a fost transferat, gratuit, de statul român în proprietatea Episcopiei. Până în 2010, clădirea era parte din domeniul public al statului și se afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte – care o dădea spre folosință gratuită instituției eparhiale încă din 2004.

Folosința nu-i echivalentă, totuși, cu dreptul de proprietate. Așa că, la final de 2010, Guvernul Emil Boc consfințea trecerea imobilului în posesia Episcopiei, la pachet cu încă o clădire situată în centrul orașului de pe Dunăre.

Este vorba de Hotelul Severin, fosta cantină a Partidului în perioada comunistă, un spațiu care conține o unitate de cazare, un restaurant, mai multe anexe, dar și un teren de 3500 metri pătrați.

Hotelul se afla în folosința gratuită a BOR din 2001, când o hotărâre a Guvernului Adrian Năstase a trecut proprietatea de la Consiliul Județean Mehedinți la Mitropolia Olteniei. Abia trei ani mai târziu avea să apară – ca entitate canonică și juridică distinctă – Episcopia Severinului, care a preluat și dreptul de folosință gratuită asupra hotelului.

În hotărârea de guvern din 2001 se stipula că transferul se făcuse “în scopul desfăşurării unor activităţi bisericești cu caracter educativ, cultural, ecumenic şi social.”

În nota de fundamentare a hotărârii de guvern din 2010 se arăta că “destinaţia pentru care a fost atribuit imobilul a fost respectată, Episcopia Severinului şi Strehaiei desfăşurând activităţi spirituale, administrative, educaţionale şi de asistenţă socială.”

În ciuda evaluărilor de pe hârtie, e neclar dacă eparhia a respectat vreodată, din 2001 încoace, destinația legală fixată. În tot acest deceniu și jumătate de la preluarea administrării complexului, a existat mereu un “braț” comercial care a gestionat activitățile desfășurate în imobil.

Încă din 2001, de la preluarea în folosință gratuită, s-a înființat o firmă, Lebăda Severin, pe care au rulat operațiunile de hotel-restaurant. Această societate și-a încheiat recent activitatea, fiind absorbită în 2016 de o altă firmă deținută de Episcopie, Trapeza Valahului.

Context

Afacerile pe care le deține Episcopia nu sunt o excepție la nivelul eparhiilor BOR. Multiple entități bisericești dețin, în România, firme private care prestează diferite servicii, în turism, media și altele.

Episcopia Severinului nu operează comercial doar pe segmentul hotel-restaurant – a făcut-o, până de curând, și în zona lucrărilor de construcții, prin intermediul firmei Pro Art Severin. Dizolvată în 2017, compania înregistra în urmă cu doar cinci ani o cifră de afaceri de peste două milioane de lei (500.000 de euro) și un profit net de aproape o sută de mii de euro.

La restaurantul Hotelului Severin se organizează nunți și botezuri, iar pe terasa imobilului se poate comanda alcool. În curtea clădirii funcționează un centru de copiat acte (firma care îl operează declară acolo un punct de lucru încă din 2006), dar și o franciză Fornetti. În general, nimic din peisajul locului nu te trimite cu gândul la faptul că aici, în Drobeta Turnu Severin, pe strada Mihai Eminescu la numărul 1, s-ar desfășura activități bisericești cu caracter educativ, cultural, ecumenic și social.

Totuși, Episcopia Severinului operează o afacere socială într-unul din corpurile hotelului, pe care l-a și renovat pe bani europeni în cadrul unui program intitulat “Ferestre către comunitate”.

Proiectul – contractat de Asociația Filantropia Severin, un ONG înființat cu binecuvântarea PS Nicodim, episcopul Severinului și Strehaiei – a fost finanțat din fonduri norvegiene și a vizat, printre altele, înființarea unei unități economice protejate în care să se producă ambalaje și lumânări ornamentale. Această „unitate”, numită Atelierul Sf. Nectarie, funcționează chiar într-o aripă a Hotelului Severin, iar renovarea ei a costat zece mii de euro, fără TVA.

În planul de amplasament al Hotelului Severin se observă felul în care sunt dispuse corpurile clădirii și dimensiunile acestora. C4 este locul care găzduiește "unitatea protejată". C1 și C2 sunt restaurantul imobilului. C3 este hotelul propriu-zis. C5 este centrul de copiat acte.

Tot din bani europeni și-a finanțat Episcopia și alte afaceri sociale. În cadrul unui program POSDRU – Împreună activi și solidari –, Asociația Filantropia a deschis un atelier de panificație și un centru de tipărire. Finanțarea comunitară a fost de peste 700.000 de lei ( 150.000 de euro).

Împreună cu o fabrică de lumânări și o editură de carte religioasă, toate întregesc ambiția Episcopiei de a furniza, în circuit închis, necesitățile liturgice – de la lumânări la panificație și icoane.

Pe bani, desigur. Investițiile sociale s-au făcut (din fonduri europene), profiturile comerciale rămân (în buzunarele Episcopiei).

O parohie de țară consumă anual cam 200 de kilograme de lumânări. În Mehedinți sunt peste 200 de parohii ortodoxe. Fiecare apelează la protoieria de care aparține pentru a cumpăra diferite bunuri.

Au fost situații în care – arată multiple surse preoțești – li s-au băgat pe gât slujitorilor din parohiile Mehedințiului diferite colecții de icoane sau materiale religioase. De voie, de nevoie, oamenii s-au simțit obligați să le ia spre vânzare.

Cortina cade așa: unora dintre preoți li s-ar fi spus chiar că ar fi bine să îndrume oamenii să-și facă colacii pentru parastase la atelierul de panificație al ONG-ului patronat de Episcopie.

Așa e bine pentru toată lumea.

Puterea Episcopiei

Înființată în 2004 prin preluarea parohiilor mehedințene din Mitropolia Olteniei, Episcopia Severinului și Strehaiei este una dintre cele mai tinere instituții BOR. Episcop a fost instalat PS Nicodim, mâna dreaptă a ÎPS Teofan, actualul mitropolit al Moldovei (la data respectivă, mitropolit al Olteniei).

După înființarea Episcopiei, în 2004, s-au fondat alte trei protoierii pe lângă cele două deja existente la momentul respectiv.

“Pentru a fi divizați preoții și ținuți mai bine sub control”, explică o sursă preoțească înmulțirea protopopiatelor din structura Episcopiei Severinului.

Mașinăria administrativă a eparhiei s-a prăvălit peste parohiile din subordine, rezultatul fiind concentrarea resurselor materiale în mâinile clerului din jurul episcopului Nicodim – și, adesea, canalizarea banilor spre obiectivele fixate ca prioritare de Episcopie.

Poate cea mai importantă țintă dintre toate a fost, în ultimul deceniu, construirea unei catedrale ortodoxe în Drobeta Turnu Severin.

Lucrările la principalul lăcaș ortodox din Mehedinți durează de peste un deceniu. Construcția e aproape finalizată, cu excepția picturii interioare și exterioare.

Pe lângă sursele bugetare accesate – obiectivul de cult a primit bani, în acești ani, și de la Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), și de la Consiliul Județean Mehedinți, și de la Consiliul Local Drobeta Turnu Severin –, finanțarea catedralei s-a făcut și din sumele lunare colectate de la parohiile mehedințene.

De multe ori, acești bani s-au strâns, pur și simplu, pe bază de tabel, destinația lor fiind asumată verbal.

“Preasfințitul și-a dorit mult să termine catedrala și s-a înconjurat de tot felul de oameni. Când intri în jocul ăsta faci compromisuri, ai de întors favoruri…”, ne-a indicat, sub protecția anonimatului, un preot.

“S-a lucrat un pic cam murdar”, admite altă sursă preoțească.

„Îmi e și rușine să spun ca preot așa ceva. E murdărie multă…”, a spus părintele la finalul discuției cu reporterii Să fie lumină.

N-a fost deloc singurul preot care a șovăit înaintea întrebărilor puse. „Ce văd, nu am văzut. Ce aud, nu am auzit”, ne-a lămurit, cu tâlc, un alt om al Bisericii. „Cinstit acum: nu există curaj printre preoți. Avem această teamă. Discutăm, dar în șoaptă și în grupuri de încredere. Nimeni nu iese în față…”

Răspunsurile slujitorilor Domnului care au acceptat să vorbească, sub protecția anonimatului, cu reporterii Să fie lumină descriu o activitate bisericească viciată, în care parohiile sunt chemate să strângă mereu bani pentru diferite nevoi ale Episcopiei.

Iar aceasta din urmă distribuie, la rândul său, o serie de benificii – numiri în aparatul clerical, angajări preferențiale ale personalului neclerical, “binecuvântări” pentru instalarea profesorilor de religie etc.

Să luăm doar un exemplu. Episcopia Severinului a avut anul trecut 21 de angajați. În 2014 erau 82. La Protoieria Drobeta Nord lucrau anul trecut opt oameni. În 2012 erau 158. În alte protoierii – la Strehaia, Vânju Mare sau Baia de Aramă – numărul angajaților e constant în ultimii ani. Constant și mare, aceste protopopiate angajând fiecare între 65 și 85 de oameni. Protoieria Drobeta Sud, desființată la sfârșitul anului trecut, raporta și ea cam 60 de angajați în fiecare an.

Calculați structura de personal – sunt sute de locuri de muncă distribuite de administrația eparhială doar la nivelul său central. Adăugați posturile de profesor de religie din școlile mehedințene, pe care candidații nu le pot ocupa dacă nu au binecuvântarea Episcopiei. Mai puneți și cele două sute de parohii din județ, cu personalul lor clerical și neclerical. În fine, nu uitați de afacerile eparhiale, comerciale sau sociale, care furnizează la rândul lor locuri de muncă.

Aici e adevărata putere a Episcopiei: în capacitatea de a recompensa fidelitatea celor care îi dau, până la capăt, ascultare.

Episcopia Severinului și Strehaiei a avut în ultimii șase ani venituri totale de aproape 29 de milioane lei (peste 6 milioane de euro) și un profit oficial de peste o sută de mii de euro.

Nici protoieriile n-au dus-o rău în intervalul luat ca reper. În total, împreună, ele au strâns venituri de peste 46 milioane de lei (10 milioane de euro), dar ies în pierdere la bilanțul contabil general, cu un deficit cumulat de circa 10.000 de euro. (Notă: unele protoierii sunt pe profit, altele nu, rezultatul cumulat servește doar ca un indicator general).

Asociația Filantropia – care reunește majoritatea afacerilor sociale ale Episcopiei – a avut în ultimii patru ani venituri totale de aproape trei milioane de lei (700.000 de euro) și un profit cumulat aferent perioadei menționate de 221.000 lei (50.000 de euro).

Să fie lumină!

Vrem să investigăm felul în care sunt administrate mai toate structurile eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române. Am început cu Episcopia Severinului, în Mehedinți – dar pentru a continua avem nevoie de sprijinul tău.

Nevoi și obligații

Funcționarea Episcopiei Severinului și Strehaiei e ilustrativă, la scară mai mică, pentru felul în care sunt administrate lucrurile în general la nivelul Bisericii Ortodoxe Române. O parte din fondurile pe care eparhia le colectează de la parohiile arondate ajung și la centru – pentru finanțarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, de pildă, se strâng 20 de lei lunar de la fiecare preot și 10 lei de la fiecare angajat al parohiei (personalul neclerical).

Fondurile anuale pe care administrația eparhială le colectează de la bisericile din aria de jurisdicție sunt între 3000 și 5000 de lei. Diferențele sunt cauzate de gradul pe care îl are parohia – grad stabilit de eparhie în funcție de posibilitățile materiale, numărul de credincioși, situare în urban / rural.

În Mehedinți, sunt peste 200 de parohii, ceea ce înseamnă că în jur de 200.000 de euro se strâng anual doar din aceste contribuții. Sursele consultate ne-au indicat că aceste subvenții sunt date pe chitanță, dar două persoane au recunoscut că, nu de puține ori, s-au luat bani și pe bază de tabel.

În general, destinațiile sumelor colectate sunt înregistrate sub formule de tipul Filantropia , Intrajutorare, Trinitas, Protoierie, Reviste Oficiale, Abonament Ziar, Comision și altele.

De unde au parohiile bani să plătească multiplele “nevoi” ale Episcopiei? Din contribuțiile benevole pe care le strâng în comunitățile în care activează, dar și din serviciile prestate.

Salariul unui preot este alcătuit din două componente: salariul de la stat, plus o diferență care se completează din fonduri proprii. În cazul preoților din mediul rural, partea bugetară este de cele mai multe ori la nivelul salariului minim pe economie. Restul se acoperă din evenimente – botezuri, cununii, înmormântări.

În parohiile ortodoxe din Mehedinți, prețurile variază de la “cât vrea omul” la 5-600 de lei pentru o cununie. Media e, însă, la circa 300 de lei pentru nuntă, 250 de lei pentru botez și 200 de lei pentru înmormântare.

Deși Biserica Ortodoxă susține că serviciile religioase funerare nu sunt taxate, reporterii Să fie lumină au găsit în Mehedinți multiple cazuri de preoți care solicită bani la înmormântări. Realitatea din teren explică cel mai bine de ce: mereu datori, la rândul lor, față de clerul superior, și confruntați cu nevoia de a-și completa propriul salariu, preoții nu prea își permit să nu se folosească de orice prilej pentru a mai face niște bani.

Sistemul eparhial e structurat în așa fel încât, dintr-un anumit punct de vedere, el funcționează ca o mașinărie enormă de distribuit privilegii, funcții și – mai ales – locuri de muncă.

În Episcopia Severinului, deși oficial posturile sunt blocate din lipsă de fonduri, unele parohii au primit binecuvântarea eparhială de a include pe statele de plată – pe posturi de personal neclerical – soțiile sau rudele preoților. Asta deși în alte parohii nu sunt nici măcar cântăreți bisericești, iar activitatea liturgică se desfășoară cu dificultate.

Într-o parohie, nu este plătit doar preotul (sau preoții, în cazul în care există mai mulți slujitori). Primesc salariile lunare și ajutoarele care nu participă efectiv la săvârșirea serviciului religios – îngrijitoarele bisericilor, clopotarii, cântăreții bisericești etc.

Dar angajarea personalului neclerical se face doar cu voia administrației eparhiale – ceea ce, în practică, înseamnă că toate bisericile din juridiscție sunt co-interesate să dea ascultare ierarhiei.

Schema e simplă și brutală: dacă ești un preot de țară încadrat cu salariul minim pe economie, iar serviciile religioase sunt tot mai puține (în general, doar înmormântări, pe fondul depopulării mediilor rurale), angajarea soției la biserică, pe un post de îngrijitoare, poate fi soluția supraviețuirii.

A supraviețuirii, dar la pachet cu tot felul de obligații – printre altele, aceea de a cotiza fără crâcnire la toate nevoile financiare ale Episcopiei sau aceea de a semna borderouri de participare la sesiuni de formare profesională fără să fi participat totuși la așa ceva.

Am arătat în prima parte a dosarului despre afacerile Episcopiei Severinului și Strehaiei cum bani europeni accesați de eparhie în cadrul unui program POSDRU au sfârșit într-un proiect de profesionalizare preoțească ale cărui rezultate par să fi fost falsificate.

Dar supraviețuirea mai vine la pachet cu ceva: cu neputința pe care o resimți, ca slujitor al Domnului, atunci când vezi, de pildă, că unul dintre cei mai importanți consilieri ai episcopului Nicodim și-a instalat fiul preot direct la o parohie din Orșova. În mod uzual, pentru posturile de la oraș se dă concurs – iar ocuparea lor necesită o vechime în activitate. Nimic n-a fost uzual, însă, în hirotonirea fiului tatălui, chiar de către Preasfinția Sa.

“Legea nu e pentru toți. Te doare…”, a conchis, în șoaptă, unul dintre preoții chestionați.

La anii de preoție pe care îi strânsese, neputința i se transformase cu totul în resemnare.

Am cerut o reacție oficială în legătură cu informațiile obținute pe teren. Episcopia Severinului și Strehaiei a cerut inițial, prin vocea purtătorului său de cuvânt, un răgaz de câteva zile. Promisiunea inițială a fost că întrebările au fost repartizate celor vizați sau ale căror sectoare de activitate erau vizate (centrul eparhial are mai multe departamente în subordine). La trei zile după trimiterea solicitării de presă, am primit următorul răspuns:

Ce întrebasem:

– Episcopia are în administrare Hotelul Severin, unde desfășoară activități economice de tip hotel-restaurant. Clădirea și curtea sa au fost donate administrației eparhiale printr-o hotărâre de guvern care indică destinația de „așezământ social”. S-a schimbat ceva în aranjamentul legal inițial, din moment ce – totuși – Hotelul Severin nu operează în momentul de față ca afacere socială sau așezământ filantropic?

– Episcopia e acționară într-o societate de construcții. Ne puteți spune câte lăcașuri de cult din Mehedinți, construite sau reparate în ultimii 5 ani, au lucrat cu această firmă?

– A strâns Episcopia (sau alte instituții din subordine), în ultimul deceniu, sume lunare de la parohiile din Mehedinți pentru a finanța achiziții auto la nivelul protoieriilor? Dacă da, care a fost cuantumul acestor contribuții și în ce fel au fost ele colectate?

– Ce subvenții colectează Episcopia în prezent de la parohiile din județ? (atât pentru nevoi proprii, cât și pentru obiective ale Bisericii Ortodoxe în general, precum Catedrala Mânturii Neamului) Cine stabilește cuantumul acestora? Și în funcție de ce criterii?

– Strict administrativ, există sancțiuni pentru preoții care, dintr-un motiv sau altul, nu cotizează anual cu aceste sume?

Să fie lumină!

Vrem să investigăm felul în care sunt administrate mai toate structurile eparhiale ale Bisericii Ortodoxe Române. Am început cu Episcopia Severinului, în Mehedinți – dar pentru a continua avem nevoie de sprijinul tău.

Despre autori