E loc de câștig pentru toată lumea când vine vorba de pelerinaje religioase.
Iar Biserica Ortodoxă și slujitorii săi au înțeles repede asta, dezvoltând rețele proprii care aduc credincioșii la astfel de procesiuni.
Oamenii sunt urcați și coborâți din autocare, cazați, puși la masă, „plimbați” printre standurile cu suveniruri religioase. Tot acest circuit al pelerinului are, în teorie, un scop spiritual – dar el se realizează, în practică, prin instrumente comerciale.
Reporterii Să fie lumină urmăresc de câteva luni fenomenul pelerinajelor, căutând să vadă cum se structurează una dintre cele mai de succes afaceri ale Bisericii Ortodoxe: turismul religios.
Există un palier formal, instituțional, reprezentat de rețeaua de agenții de turism și birouri de pelerinaj ale BOR.
Există, însă, și un nivel informal, la nivelul parohiilor și preoților care organizează pe cont propriu – dar cu binecuvântarea clerului superior – excursii religioase.
E un amestec de interese organizaționale și individuale care poate produce realități contradictorii. E cazul unui părinte protopop din Suceava care gestionează multiple afaceri în turism. Sau cazul unei episcopii care – fără a avea vreo licență legală – organizează excursii prin intermediul unei persoane particulare.
Sute de mii de credincioși ortodocși s-au încolonat în octombrie pe străzile centrale din Iași și București. Vreme de mai multe zile, oamenii au stat la cozi kilometrice, căutând să obțină – după un contact fizic de câteva secunde cu raclele unor moaște – o formă de împlinire spirituală sau de mângâiere sufletească.
Așa se întâmplă în fiecare an, la mijloc de toamnă.
Sfânta Parascheva, la jumătatea lunii octombrie, și Sfântul Dumitru, la finalul aceleiași luni, sunt două dintre cele mai mari pelerinaje religioase din România. Cu siguranță sunt cele mai importante procesiuni ortodoxe de acest fel.
La Iași, anul acesta numărul pelerinilor a depășit 300.000 în cele patru zile de pelerinaj, cu mult peste cifrele înregistrate în anii anteriori. La Bucureși au fost doar câteva zeci de mii – mulți din localități limitrofe Capitalei.
Reporterii Să fie lumină au participat la ambele pelerinaje în încercarea de a desluși aspectele lumești ale fenomenului pelerinajelor. Căci ele sunt manifestări colective de spiritualitate, dar sunt și forme de organizare care testează capacitatea Bisericii de a acționa ca furnizor de servicii.
Cu alte cuvinte, până să ajungă înaintea raclelor cu moaște, pelerinul trebuie să parcurgă un întreg traseu. De-a lungul acestuia se cheltuie bani. Iar la capătul lui se înregistrează profituri.
Atunci când plătești doar transportul pentru a ajunge la Iași, la Sfânta Parascheva, noaptea ți-o poți petrece la coadă către raclă, în Mitropolie pe podea, în gară sau într-o altă biserică aflată în apropierea Mitropoliei. Tot pe podea.
În Biserca Sf. Apostol Andrei, vineri seara mai sunt doar câteva locuri. Femei și bărbați stau la orizontală pe câte patru-cinci rânduri. Unii sforăie, alții citesc rugăciunea de seară la lumina telefonului, alții stau pur și simplu și privesc la cei din jur. Stau direct pe jos sau pe păturile aduse de-acasă.
Ultimele sosite, șase femei din Vaslui, își fac culcuș pe unde apucă. Trei dintre ele aleg totuși să stea pe scaunele de la masa de la intrare. Jos e parcă prea rece. Celelalte își scot papucii, se asează pe jos și împart doua mere de grădină înainte de culcare. După ele femeia de la lumânări închide ușa și stinge și ultimele lumini.
Pelerinajele pot fi un barometru de credință, dar pot fi și rețete financiare de succes. Biserica vinde o procesiune care, probabil, n-ar mai avea pur și simplu loc dacă nu s-ar justifica din punct de vedere economic.
Întuneric
Banii vin, de exemplu, din organizarea călătoriei sfinte – transport, cazare, masă. Sunt obținuți și din pomelnice sau din suvenirurile religioase expuse la zecile de corturi din jurul Mitropoliei de la Iași sau din apropierea Patriarhiei de la București.
Toți acești bani ajung, sub o formă sau alta, la Biserica Ortodoxă.
Suma finală poate fi doar estimată, căci BOR nu a declarat niciodată “rețeta” unui pelerinaj.
Costurile de organizare încarcă, însă, și facturi publice – ordinea în cadrul procesiunii religioase este asigurată de jandarmi, mijloacele de transport public sunt suplimentate, iar ochii autorităților se închid înaintea activităților conexe pelerinajelor, adesea nefiscalizate.
Instituția religioasă ocupă în tot acest peisaj al pelerinajelor un rol dominant, atât spiritual, cât și financiar.
Și una dintre zonele pe care încearcă să o acopere tot mai mult este turismul religios, o afacere care aduce tot mai mulți bani în buzunarele Bisericii Ortodoxe.
Reporterii Să fie lumină au văzut la cele mai importante două procesiuni ale ortodoxiei – de Sfânta Parascheva și de Sfântul Dumitru – cum pelerinajele se pot organiza pe mai multe paliere.
Mecanismul comercial poate fi asigurat de agenția de pelerinaje a Patriarhiei Române, dar și de centrele / birourile de pelerinaj ale unor eparhii din structura BOR sau direct de parohii și preoți. Ultimele două variante acționează adesea la limita legii, căci parohiile nu au licență de turism și nu pot acoperi juridic responsabilitățile care vin la pachet cu organizarea transportului și cazării pentru grupuri mari de oameni.
Curat murdar
Sâmbătă, de hramul Sfintei Parascheva, un grup de femei stă la poarta Mitropoliei în jurul unui preot. El e înalt cu barbă scurtă, neagră. Ele sunt mărunțele și poartă la gât bandane galbene pe care scrie chiar așa – Patriarhia Română. E indiciul care spune că fac parte din grupul părintelui Ioan.
Sunt din Câmpina, 49 la număr, și au ales să vină în pelerinaj la Sfânta cu Basilica Travel. Au plecat pe 13 octombrie, se întorc pe 15, totul la prețul de 500 de lei. Potrivit informațiilor care se găsesc pe site-ul agenției, 500 de persoane din Prahova și București i-au ales serviciile pentru pelerinajul din Iași.
Basilica Travel, agenția Patriarhiei a fost înființată în 2007 și este agenție tour operatoare, specializată pe pelerinaje externe și interne. Înseamnă că Basilica oferă mai multe servicii turistice cum ar fi transport, cazare, masă, pe care le vinde direct sau prin intermediari.
În București are șapte birouri, cărora li se adaugă altele 12 din țară. Din informațiile de pe site-ul agenției BOR reiese că “profitul este direcționat în exclusivitate susținerii activității pastoral misionare a Bisericii precum radio Trinitas, Tv Trinitas, Ziarul Lumina”.
În 2016 profitul agenției a fost de 1.520.827 de lei, adică 330.000 de euro. Mai demult, în 2011, Basilica făcuse doar 37.140 de lei. Profitul ei s-a triplat în 2012, pentru ca în 2014 să ajungă la 513.767 de lei.
În țară, oferta agenției pentru anul 2018 cuprinde pelerinaje în Maramureș, Dobrogea și la Iași, la Sfânta. Mult mai bogată este însă oferta pentru călătoriile sfinte în afara țării – Israel, Ucraina, Cipru, Turcia, Macedonia, Grecia, Serbia.
Următoarea treaptă în organizarea pelerinajelor, după Basilica, o ocupă centrele de pelerinaje de pe lângă episcopii, arhiepiscopii sau mitropolii.
Sunt 11 astfel de centre și o agenție de turism și pelerinaje. Dintre acestea cele mai mari sunt Centrul Renașterea de la Cluj, Sfânta Parascheva de la Iași, Reîntregirea de la Alba Iulia sau Centrul de pelerinaje Sf. Împărați Constantin și Elena care ține de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. Din cele 11, doar două și-au luat licența de turism în 2017.
Am trimis solicitări către toate aceste entități pentru a afla câți pelerini au ajuns prin ele la Sfânta Parascheva sau Sfântul Dumitru și cu ce pachete. Au răspuns jumătate.
Centrele de la Cluj, Alba Iulia, Deva, Râmnicul susțin că nu organizează pelerinaje de hram. Meteora, agenția de turism și pelerinaje, ne-a răspuns politicos că solicităm informații confidențiale. De la Buzău am aflat telefonic că la Sfântul Dumitru au trimis un microbuz mic. Alta a fost situația la Sfânta Parascheva, motiv pentru care ne-au fost solicitate întrebările în scris. Răspunsurile nu au mai venit.
Ultimele și ultimii în acestă rețea a turismului religios sunt parohiile și preoții. Pelerinajele organizate de ei sunt mai ieftine decât cele ale Agenției Basilica. Sunt însă făcute ilegal, întrucât organizatorilor le lipsește licența de turism.
Bucătărie internă
Pe site-ul Episcopiei Slatinei și Romanaților e trecut un Centru de pelerinaje. De la secretariat ni se explică rapid că de fapt e un centru care nu există decât cu numele, pentru că nu are în spate o entitate comercială turistică înregistrată. Ce există însă e un grup de trei preoți care se ocupă de organizarea de pelerinaje. Printre ei și preotul Laurențiu Hrițcu din Caracal.
Părintele Hrițcu face pelerinaje și în țară și în afară, mai exact Bulgaria și Grecia. Se ocupă de aproape tot. Partenerii săi de nădejde sunt booking.com, dar și câteva biserici din Caracal și Slatina la care își poate afișa ofertele. În principiu merge cu un microbuz de 20 de persoane. Când doritorii sunt mai mulți, fie mai ia un microbuz de 20, fie ia un autocar de 50 de locuri.
Pe drum, povestește părintele, se ascultă muzică religioasă: “Nu vrem manele și nici engleză. Vrem să păstrăm atmosfera potrivită”. La microfon oamenii își spun impresiile, recită poezii, cântă. Pelerinajele părintelui nu au doar tentă religioasă, ci și una patriotică. De aceea anul trecut au fost și la Chișinău.
Toate bune și frumoase până ajungem la bani. Întrebat cine încasează – preotul, parohia sau episcopia, Laurențiu Hrițcu se arată nemulțumit: “Astea sunt treburi de bucătărie internă. Nu știu ce să vă zic. Văd că vă interesează mai mult partea asta. Eu v-am spus lucruri mai importante.”
Deși refuză să spună cine încasează banii și cum, preotul menționează la un moment dat că surplusul financiar din aceste pelerinaje merge către un centru social pe care și-ar dori să îl deschidă la anul, de centenar. Laurențiu Hrițcu susține că s-a apucat de pelerinaje acum cinci ani, pentru că în ele „a găsit mici resurse financiare” pentru proiectul său social.
Preotul Chivu Ciprian de la Biroul de Pelerinaje și Magazinul Bisericesc al Episcopiei Giurgiului nu știe dacă există o licență de turism pentru că nu e treaba sa, dar ține să ofere o explicație pentru o posibilă lipsă a ei: „Noi facem doar prin Biserică, nu facem la un nivel mai mare și nu cu aceeași frecvență precum o agenție de turism”.
Tot în Giurgiu, dar la nivelul Catedralei ortodoxe din oraș, mai există un Birou de Pelerinaje, care, potrivit preotului Marian Ciocănel, a început să organizeze pelerinaje cam de doi ani de zile. De organizat se organizau și înainte să existe biroul, dar de către preoții din parohiile lor, completează preotul. Surplusul, căci el există, merge către întreținerea Catedralei.
Biroul funcționează însă fără licență de turism. „Urmează să avem un statut”, spune Marian Ciocănel. „O licență de turism”, continuă însă părintele, „implică niște costuri, care s-ar justifica doar acolo unde merg foarte mulți pelerini și, oricum, ceva mai des decât o facem noi”. Biroul Catedralei organizează pelerinaje sporadic și doar pentru credincioșii pe care îi păstorește, susține el.
În ciuda celor declarate, reporterii Să fie lumină au identificat la București cel puțin o persoană care organizează pelerinaje cu binecuvântarea Episcopiei Giurgiului.
Niculina Gheorghe se ocupă de șapte ani de zile de această activitate. Am sunat să cerem detalii pentru un viitor pelerinaj în afara țării. Ni s-a sugerat unul în Grecia, în luna mai, 10-11 zile, în jur de 400-450 de euro de persoană. Un preț mai mic decât la agenții, ne asigură Niculina.
“Una e să iei un comision de o sută de euro de persoană și alta să iei doar 30“. Corect.
Pentru plată ne-a propus să ne întâlnim în zona Berceni, să-i dăm banii direct. Cash.
Părintele Ciocănel de la Giurgiu a recunoscut că lucrează cu Niculina Gheorghe.
În 2017, femeia a organizat cu binecuvîntarea Episcopiei Giurgiului în jur de 15 pelerinaje, în țară și în afară. Printre ele și o excursie la Paris cu opriri în Munchen și Strasbourg la dus și în Luxemberg, Nurnberg și Budapesta la întoarcere.
Lipsa unei licențe de turism care să acopere legal activitatea de organizare a pelerinajelor nu-l deranjează în mod deosebit nici pe părintele George Pițigoi-Mocanu de la Parohia Lazu din Constanța.
Mocanu a început să organizeze pelerinaje anul acesta. A făcut două de câte o zi și unul de patru zile. Părintele are un master pe managementul turismului și a zis să pună în aplicare ce știe. S-a gândit și să își facă o agenție de turism, dar e cam scumpă asigurarea. În plus, nu știe dacă va mai avea timp să se ocupe și de parohie.
Totul cash
A stat cinci ore la coadă pentru a se putea închina la moaștele Sfintei Parascheva, a mers apoi la slujba de vineri noaptea, a dormit în microbuz și sâmbătă a participat la slujba de hram alături de alți 15.000 de credincioși. Bătrâna a făcut pelerinajul împreună cu un grup de opt femei și preotul din sat. Preotul este și cel care a condus microbuzul. Pentru această deplasare bătrâna spune că fiecare i-a plătit câte 80 de lei părintelui, pentru transport.
Preotul Florin Stamate slujește la parohia Șesurile, un sat din comuna Măgirești, Bacău. Microbuzul este al lui și îl folosește anual pentru pelerinajul unui grup de femei la Sfânta Parascheva, dar și pentru pelerinaje ocazionale la Muntele Athos.
Solicitări există, susține părintele. Uneori preoții de la alte parohii apelează la serviciile sale atunci când vor să dea cadou un pelerinaj oamenilor care le ajută biserica.
Pentru pelerinajul la Sfânta, părintele spune că le-a cerut femeilor 60 de lei, adică cam cât e drumul dus-întors cu o firmă autorizată de transport. Pentru Athos, pelerinajul organizat între 24-28 septembrie cu masă, cazare și ghid a fost de 260 de euro.
Sunt grupuri de pelerini organizate de preoți în toată țara, spune el: “În Timișoara, Cluj, Craiova, dar nu doar părinți, sunt și mireni care se ocupă de pelerinaje, sau teologi, care știu să explice muntele Athos și care au intrare, că e destul de greu, sunt puține locuri și atunci trebuie să știi cum se fac programările”.
La Athos merge de două ori pe lună, mai puțin iarna. Până să își ia propriul microbuz a lucrat șofer și ghid la firma unor rude. Se lucrează aproape exclusiv cu cash, iar pentru cei care sunt excepții și-a făcut și un cont unde pot fi transferați.
Tot un preot, de această dată din Suditi, Buzău a organizat pelerinajul la Sfânta Parascheva pentru 46 de persoane. El însă nu a putut participa căci nu avea cine să-i țină slujba în parohie. Prețul? 70 de lei de persoană.
Cum se organizează un astfel de pelerinaj? Aparent simplu, explică o doamnă: “Se duce la autogară unul dintre noi, dascălul sau un alt bărbat, vorbește la autogară cu șeful, îi spune data, de câte locuri avem nevoie, iar el ne dă și ne spune cât costă”. Plata se face în autocar, la plecare, completează femeia.
Cu pelerinii la Iași, în octombrie, a venit și preotul Robert George Mănăilă de la Parohia Hârșova II. Pachetul care a cuprins și două nopți de cazare a costat 180 de lei de persoană. Părintele susține că, în parohia sa, pelerinajele sunt organizate la cererea credincioșilor. Această organizare, explică preotul, înseamnă că de absolut tot se ocupă pelerinii, iar el e practic invitat la pelerinaje. Merg cam de două ori pe an. Anul trecut au fost și în Bulgaria.
“Au avut credincioșii o firmă de transport. Înțeleg că la motorină a contribuit și primăria”, povestește preotul. Și admite că știe și el cazuri de parohii care organizează pelerinaje – nu e, însă, cazul său, se grăbește să puncteze preotul Mănăilă.
Cu toate acestea, pelerinajele despre care părintele de la Hârșova susține că sunt organizate exclusiv de credincioși se regăsesc pe pagina de Facebook a parohiei, iar doritorii sunt îndemnați să meargă la pangarul parohiei sau să-l contacteze personal pe însuși preotul Mănăilă pentru mai multe informații.
Un alt preot dintr-un oraș mic, care ne-a solicitat să îi protejăm identitatea, a venit și el cu oamenii din parohia sa la Sfânta Parascheva. A vorbit direct la firma de transport a unui cunoscut. Prețul: 100 de lei de persoană, bani care au mers direct la transportator.
Părintele a auzit că unii preoți percep un comision, bani care sunt folosiți apoi pentru biserică. El nu face asta. Organizează pelerinaje de câțiva ani buni. A văzut peste 200 de mănăstiri cu oamenii din parohia sa. Crede că e un mod bun pentru a se apropia de comunitatea în care slujește. Pelerinajele, spune preotul, îl ajută ca oamenii să îl cunoască. El le vorbește de Dumnezeu, le ascultă problemele, mănâncă împreună.
Pentru ca acești preoți să poată organiza pelerinaje ar trebui ca parohiile în numele cărora le organizează să dețină licență de turism. O altă variantă ar fi ca preoții să le organizeze prin agențiile de pelerinaje ale Patriarhiei sau ale eparhiilor autorizate din țară. Pentru pelerinajele în afara țării, aceasta nu mai este doar o simplă opțiune – desi licența nu e nicidecum opțională! – ci e chiar o obligație prevăzută în hotărârea Consiliului Eparhial a Arhiepiscopiei Bucureștilor din martie 2010.
În niciunul din cazurile individuale documentate nu se pune însă problema de licență de turism. Pur și simplu, nu s-ar mai justifica economic. Pentru a putea cere licență de turism e nevoie să deții o poliță de asigurare/poliță de insolvabilitate. Ea trebuie reînnoită anual. Pentru anul 2017 Basilica Travel a plătit pentru aceasta poliță 409,50 de dolari.
Protopopul mogul
Statutul Bisericii Ortodoxe spune că “fără binecuvântarea chiriarhului locului, preoților, diaconilor și călugărilor nu le este îngăduit să înființeze, să fie membri sau să participe în asociații, fundații și organizații de orice tip”. Același statut subliniază că „statutul de preot, diacon și călugăr este incompatibil cu exercitarea oricăror activități personale (private) cu caracter economic, financiar și comercial, care contravin moralei creștine și intereselor Bisericii”. Statutul nu se aplică însă oricui.
Agenția Simply Travel nu s-a numit întotdeauna așa. La început a fost Pelerinul Creștin SRL. A luat naștere în 1997. Organizează atât excursii, cât și pelerinaje, mai mult în afară. Este agenția de turism deținută de soția protopopului de Suceava, Minu Mititelu. Brevetul de turism este însă pe numele preotului Minu Mititelu.
Deși afacerea e privată, părintele Mititelu folosește instituția bisericească pentru a o promova. Pe site-ul Protopopiatului Sucevei, de pildă, la secțiunea parteneri, am găsit „Descoperă Bucuvina”, un site dedicat promovării turistice care aparține tot unei firme deținute de soția părintelui Mititelu.
Pe acest site, chiar în secțiunea introductivă, se promovează pensiunea Popasul Domnesc, situată poartă în poartă cu mănăstirea Voroneț. Pensiunea e tot a familiei Mititelu.
Protopopului nu i se pare că la mijloc ar putea fi vorba de un conflict de interese. În primul rând pentru că a munci nu e un păcat, a explicat Minu Mititelu într-o conversație telefonică avută cu un reporter Să fie lumină.
„Sfântul Pavel făcea corturi, nu trăia din mila oamenilor”, a afirmat protopopul de Suceava. La fel, un preot poate avea astăzi o stână, un altul grădini, altul pădure și tot așa.
În al doilea rând, a continuat părintele, totul e la vedere, se plătesc taxe și impozite. Pentru protopop, turismul este o pasiune, un hobby, mai mult decât o afacere. Mai ales că nu poate spune că se câștigă bine din turism. Pentru asta e nevoie de flux, iar afacerea sa nu are flux, ni s-a plâns el.
Tot din pasiune însoțește și grupurile de pelerini organizați de către agenția soției. Nimeni nu poate să îi interzică să facă toate aceste lucruri. E plăcerea lui.
Simply Travel, precum Basilica (pe care o include între parteneri, pe site-ul agenției), are o ofertă mult mai bogată de pelerinaje în afara țării. Cele din țară le rămân centrelor, parohiilor, preoților sau mirenilor.
Uneori, transportul se decontează din bani publici, cum a fost în cazul unei primării care a oferit transport gratuit pelerinilor la Sfânta Parascheva. Și nu vorbim de ultra-mediatizatul caz al orașului Voluntari, unde Să fie lumină a devoalat filiera comercială, găsind în spatele operațiunii o firmă transportatoare conectată la cercul de interese al cuplului de edili Florentin Pandele – Gabriela Firea.
Mergem la Roman, în județul Neamț.
Chinul gratuit
E o zi de sâmbătă, 14 octombrie, iar pe Splaiul Bahlui e plin de autocare. Sunt cele care au ajuns vineri seara, chiar noaptea, și care își așteaptă pelerinii să ajungă la moaștele Sfintei Parascheva pentru a o lua apoi spre casă, unii direct, alții cu mici ocoluri pe la mănăstiri.
Nu mai puțin de 35 de autocare și microbuze stau aliniate pe splai. Printre ele, trei ale firmei de tranport rutier Pristyl din Roman. Un carton pe care scrie „Primăria Roman” ne indică și organizatorul.
E a doua primărie, dupa cea a orașului Voluntari, care aduce gratuit pelerini la Sfânta Parascheva.
„Gratuit” e doar un fel de a spune că oamenii urcați în autocare n-au plătit excursia din propriile buzunare. De undeva, însă, tot s-a plătit.
Într-un comunicat al Primăriei Roman, publicat în presa locală, instituția anunța că asigură transportul gratuit pentru cetățenii care doresc să participe la pelerinajul din Iași. Tot ce-au trebuit să facă a fost să se înscrie până la data de 13 octombrie.
Primarul Lucian – Ovidiu Micu spune că nu a fost un deranj prea mare, căci distanța e mică între Roman și Iași. În plus, costurile ar fi fost suportate de firma de transport Pristyl. Cum? O formă de sponsorizare, a explicat edilul pentru Să fie lumină.
La Roman, asigurarea transportului de Sfânta Parascheva e o tradiție care se transmite din primar în primar. Gratuitatea a început cu un fost edil, Laurențiu Dan Leoreanu, actualmente parlamentar. Pentru asta a vorbit cu transportatorii din zonă, care își făceau și ei pomană.
„Sponsorizare, un gest din partea transportatorilor, un fel de ajutor în natură”, susține fostul primar. A avut ani în care a trimis și 12 autocare.
Ionuț Pricope, directorul general al firmei Prystil, susține că ideea de a oferi transport gratuit pelerinilor îi aparține și că a apelat la primărie doar pentru a-i găsi cazurile sociale, oamenii care își doresc să meargă la Sfânta, dar nu au resursele financiare.
Practic nu a existat nicio sponsorizare, susține Ionuț Pricope, ci doar dorința sa de a da ceva înapoi comunității în care trăiește. Anul acesta firma a fost darnică cu 170 de pelerini. Dar tot anul acesta firma Pristyl a început să asigure transportul rutier pe trei linii de transport public în oraș. Traseele au fost adjudecate în urma unei licitații organizate de Primăria Roman.
Niciun ban la stat
E loc de câștig pentru toată lumea când vine vorba de pelerinaje, iar Biserica Ortodoxă a înțeles destul de repede asta. Are rețele proprii prin care aduce credincioșii la pelerinaje, unele formale, altele informale. Iar la fața locului, tot Biserica e cea care deține monopol pe tot ce înseamnă vânzare de obiecte religioase.
După ceai și cafea, în topul cumpărăturilor la Sfânta Parascheva au fost suvenirurile.
La singurul cort din curtea Mitropoliei Moldovei s-au vândut icoane, articole de îmbrăcăminte, cărți, produse făcute de credincioși – zacuscă de pește sau ghebe, dulceață, marmeladă sau gem. Cortul avea trei expozanți – ASCOR și ATOR (organizații creștin-ortodoxe de tineret), dar și ProVita, organizația-fanion a Coaliției pentru Familie.
În afara curții mitropoliei, imediat după ieșire, pe două rânduri au fost întinse 45 de corturi. S-au vândut și aici icoane, brățări, cruciulițe, brelocuri, candele. Prețurile? Pentru toate buzunarele – 3, 5, 10, 15 lei.
Un Arsenie Boca pictat a fost între 5-10 lei, în funcție de mărimea picturii (dar și de capacitățile de negociere). O icoană “argintată” putea ajunge și la 170 de lei.
Produsele expuse erau luate din depozitul Mitropoliei. Unul dintre vânzători a indicat pentru Să fie lumină și rețeta afacerii: între 1000 și 3000 de lei pe zi de fiecare cort.
De-a lungul traseului urmat de pelerini mai erau alte 25 de corturi mai mici, la ale căror tarabe se vindeau în mare același tip de produse.
Nimeni nu dădea bon fiscal.
(Liana Fermeșanu a contribuit la documentarea acestui text)
Erată: O versiune anterioară a acestui reportaj indica eronat faptul că Roman ar fi în județul Bacău. Orașul se află, desigur, în județul Neamț. Am corectat eroarea inițială.
