Biserica Adormirea Maicii Domnului din Dereneu este construită pe o mică colină cu vedere asupra întregului sat. Drumul către parohie este singurul pavat din satul de aproximativ 700 locuitori aflat în raionul Călărași, la 60 de kilometri vest de Chișinău.

La o primă vedere, domnește pacea. Însă Dereneu este scena unei mici tragedii – biserica este ocupată din luna martie a acestui an. Mai mulți cetățeni sunt baricadați în interior, iar cel care a slujit enoriașii satului timp de 27 ani, părintele Florin Marin, are accesul interzis.

Această diviziune ecleziastică este fructul istoriei Republicii Moldova. În 1944, când Moldova a trecut sub dominație sovietică, Mitropolia Basarabiei a fost interzisă și înlocuită de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, atașată patriarhiei de la Moscova. După 1991, când Moldova și-a obținut independența, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată, însă a rămas marginală timp de un deceniu.

Recunoașterea sa oficială a fost obstrucționată de către tribunalele din Moldova și numeroase incidente violente de intimidare, până la o hotărâre din 2002 a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a obligat cele două Biserici să coexiste. În momentul de față, aproximativ 10% procente din bisericile din Republica Moldova au făcut transferul de la Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove la cea a Basarabiei, singura informație asupra căreia au căzut de acord reprezentanții ambelor părți.

În august 2017, părintele Florin a aderat cu biserica din Dereneu la Mitropolia Basarabiei, considerată succesoarea spirituală și canonică de drept a mitropoliei care a funcționat până în 1944, atașată Patriarhiei Române. El își motivează alegerea invocând, printre altele, taxele foarte mari percepute de Mitropolia Chișinăului.

Astfel, biserica din Dereneu a fost transferată de sub jurisdicția Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove înapoi la Biserica-mamă.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Dereneu veghează, la propriu, asupra întregii așezări. Interesele clericale - și politice - au stricat, însă, pacea din comunitate. Cine îl administrează și-l oferă oamenilor simpli pe Dumnezeu-adevărat?

În septembrie 2017, ca urmare a acestei mutări, părintele Florin a fost eliberat din funcție de către Episcopia de Ungheni și Nisporeni (episcopia superior-ierarhică de care aparținea biserica din Dereneu), sub acuzații de extorcare de bani, hărțuire sexuală și manipulare a enoriașilor.

Secretarul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, părintele Vadim Corostinschi, spune că aceste acuze au fost formulate pe baza unor plângeri și acuzații venite de la oamenii din sat și împrejurimi în iulie 2017. Printre ele, acuzația că numele Mitropolitului Vladimir al Chișinăului și al Întregii Moldove nu a mai fost menționat la slujbe, sau că „psihologic a indus oamenii în eroare și i-a sfătuit să divorțeze”.

Părintele Florin a fost supus unui proces de judecată intern, iar acum este acuzat că a efectuat transferul de mitropolie pentru a se eschiva de consecințe. „Să se ducă să își facă biserică nouă, cu banii oamenilor care îl susțin”, e categoric Vadim Corostinschi.

Într-o misivă trimisă la finalul lunii mai Avocatului Poporului de la Chișinău, Episcopia de Ungheni și Nisporeni îi face un întreg rechizitoriu preotului Florin Marin, imputându-i că „nu crede în Instituția Divino-Umană din care a făcut parte” și „nu recunoaște ierarhia superioară care o conduce: Protopop, Judecata Eparhială, Episcop, Mitropolit”.

click pe imagine pentru conținutul integral al scrisorii

Poziția Episcopiei de Ungheni este clară: doar preotul ar fi putut schimba subordonarea canonică, nu și comunitatea păstorită de el, care - susține eparhia - aparține de drept Mitropoliei Moldovei.

„Biserica (n.a. – din Dereneu) nu a fost luată forțat, este un bun pe care oamenii și l-au preluat înapoi în baza actelor”, arată eparhia Mitropoliei Chișinăului.

„Noi nu putem acționa în litera legii pentru a pedepsi vinovații fiindcă din 2002 a fost înregistrată Mitropolia Basarabiei, care este colacul salvării neascultătorilor”, se arată în scrisoarea Episcopiei, nemulțumită că trebuie să împartă supremația ortodoxă cu frații creștini subordonați Patriarhiei Române.

DUMNEZEU FACE POLITICĂ

Părintele Florin este originar din Târgu-Neamț. Este primul preot român stabilit în Moldova în 1991, trimis de către Biserica Ortodoxă Română cu misiunea de a servi românii credincioși de dincolo de Prut. S-a stabilit în Dereneu, unde a găsit biserica în paragină. A renovat-o și și-a construit o casă lângă ea.

În 2006, părintele Florin s-a alăturat confesional Mitropoliei Basarabiei, deși oficial încă răspundea Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, deci Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove. Și-ar fi dorit să efectueze atunci transferul bisericii de la o mitropolie la alta, dar „locuitorii din Dereneu nu erau pregătiți. Erau, în majoritate, filo-ruși.” Apoi, ciclul natural al vieții a făcut ca raportul de forțe să se schimbe. Astăzi, părintele Florin estimează că cei care se opun transferului de obediență al bisericii formează aproximativ cinci procente din săteni.

Primarul Elena Oaserele a confirmat această estimare, arătându-ne dosarul gros cu declarațiile individuale semnate de locuitorii din Dereneu – în jur de 550. Episcopul Antonie de Bălți (Mitropolia Basarabiei) ne-a spus că, din punctul său de vedere, întreaga situație „este un abuz, o nedreptate față de de creștinii din acest sat care doresc să adere la Patriarhia-mamă.”

Părintele Florin Marin surprins în anexa casei sale, unde se desfășoară slujba săptămânală după ce accesul în parohie nu a mai fost posibil.

Episcopia de Ungheni și Nisporeni acuză, însă, că transferul s-a făcut în mod abuziv, inițial cu 18, apoi cu 57 de semnături, printre care multe false: „Le-au zis că sunt semnături provizorii, pentru lapte, pentru chibrituri”, ne-a spus părintele Corostinschi.

Acuzațiile curg în ambele direcții și se deversează în sat: „Am auzit că au fost și semnături false. Nu mă interesează oricum. Mi-e milă de ei. Eu stau aici cât stau, în rest merg în Germania să muncesc câteva luni pe an ca să-mi pot crește copilul”, ne-a zis o tânără din sat, îngroșând rândurile celor aproape jumătate dintre săteni care au emigrat în ultimii ani. Doctorul din Dereneu, Nicolae Pogon, susține că tot „conflictul e pe bază de politică și bani.”

„Din august 2017 până în martie 2018 am fost liberi, nu a fost nici o problemă, dar la începutul lui martie, un grup de foști rugbiști filo-ruși, însoțit de preoți ai Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, s-a instalat în biserica noastră. Au spart lacătul bisericii cu flexul și au ocupat-o, ceea ce este ilegal, pentru că biserica nu le aparține, ci aparține comunității”, povestește părintele Florin indignat. „Mănâncă în biserică, dorm în biserică, chiar beau alcool în biserică. Fac cu schimbul, au o parolă de acces sau comunică prin telefon.”

Am bătut la ușa bisericii pentru a încerca să vorbim cu oamenii dinăuntru, dar fără succes. „Nu vă mai obosiți, nu răspund nimănui”, ne lămurește Lili Marin, soția părintelui Florin. „Și cum supraviețuiesc închiși în biserică?”, îl întrebăm pe părinte. „Oamenii din sat care îi susțin vin și le aduc provizii. Când vor la toaletă, se uită pe geam să nu fie nimeni și folosesc wc-urile din spatele bisericii.”

Elementul care a declanșat întreaga sagă a fost semnarea declarației simbolice de unire cu România. Pe 4 martie, primarul satului, Elena Oaserele, împreună cu câteva zeci de cetățeni au semnat declarația de unire, document fără putere juridică, într-un avânt care cuprinsese mai multe sate din Republica Moldova.

În documentul simbolic de unire cu România este invocat și Dumnezeu - dar la Dereneu dreptul de a-l reprezenta pe Domnul este aprig disputat între două instituții de cult.

În următoarea zi, părintele Florin a fost avertizat de săteni că se pregătește acapararea bisericii. Pe 18 martie, preotul a convocat o adunare la Casa de Cultură din sat pentru a reconfirma, prin vot, voința comunității legat de transferul bisericii și de rămânerea sa în funcție.

Pe drumul de întoarcere spre biserică, cele câteva sute de persoane prezente la Casa de Cultură au fost blocate de un cordon de polițiști la poarta complexului bisericesc. Protejați de aceștia, oamenii de la Episcopia de Ungheni și Nisporeni intraseră deja în clădire. Afară ningea, iar oamenii nu aveau aveau resursele să lupte cu poliția și jandarmii pregătiți să intervină, așa că au mers la casele lor.

„Se încalcă unul din principalele drepturi ale omului – dreptul de a-ți alege confesiunea”, spune doctorul Nicolae Pogon. Părintele Florin îl acuză pe Episcopul de Ungheni și Nisporeni, Petru Musteață, că face din Dereneu un exemplu pentru a-i speria pe viitorii dezertori: „Multi ar vrea să treacă dar le e frică. Așteaptă să vadă ce se întâmplă la Dereneu, cu mine.”

Să fie lumină!

Cultele românești – cu precădere Biserica Ortodoxă – sunt prezente instituțional și în afara granițelor țării. Vrem să vedem ce fac pentru comunitățile pe care le servesc religios. Dar pentru asta avem nevoie de sprijinul tău.

CONFRUNTAREA

În timp ce ne pregătim să plecăm, un bărbat apare în curtea bisericii cu câte o sticlă de alcool în fiecare mână. Este un sătean care „a venit să facă schimbul de tură”, ne spune preoteasa. Este băut și nu se aștepta să întâlnească pe nimeni în curte. E 7 seara și afară se întunecă.

Scandalul izbucnește instantaneu. Preoteasa Lili filmează întreaga scenă.

Două tabere ireconciliabile se confruntă în curtea parohiei ortodoxe din Dereneu.

Acuzațiile curg: preotul ar fi furat icoane, bani – în sat, zvonurile merg până la a-l acuza că ar fi ucis un băiețel într-un accident de mașină în România, sau că ar avea un apartament în Chișinău unde primește prostituate. În timp ce spiritele se încing, telefonul bărbatului sună fără încetare și din biserică se aud clar primele semne de viață – bătăi în geam. În cele din urmă, bărbatul răspunde – este cineva dinăuntrul bisericii care îi ordonă să încheie discuția și să plece.

Însă bărbatul continuă să se certe cu cei doi:

– De ce femeia mea șede până în ziua de azi aci, la biserică?
– Femeia ta șede liberă, n-o obligă nimeni […]

– Eu n-am bătut-o, îmi fac Sfânta Cruce.
– Ia-ți sticlele de băutură de pe masa mea! […]

– Vezi că te cheamă la serviciu. De ce ai zis în interviu că ai fost paznic la biserică?
– N-am zis […]

– Hai înăuntru să vezi icoana ceea ce-ai spus că e furată.
– Eu nu intru nicăieri, ad-o afară.

După câteva minute bune, bărbatul sfârșește prin a-și lua sticlele și a pleca. Mergem după el și îl întrebăm ce se întâmplă în biserică. Bărbatul bâjbâie incoerent, telefonul continuă să sune și ne bruiază pe toți, el răspunde și se îndepărtează.

Scena surprinsă de reporteri în curtea bisericii din Dereneu ar putea fi privită cu umor dacă întreaga situație nu ar risca să degenereze. Satul pur și simplu stă pe un butoi cu pulbere.

Oamenii din biserică au agresat-o fizic pe preoteasa Lili în luna aprilie și l-au amenințat pe părintele Florin că îl vor arunca în Prut. Nici primarul Elena Oaserele nu a scăpat. În septembrie 2017, această a primit o scrisoare de amenințare cu moartea: „Primărițo, cum te porți tu cu lumea din sat… gândește-te ce te așteaptă. Un glonte în cap și în fântâna din poartă aruncată. Da’ să știi că nu scapi de asta”.

Conform Elenei Oaserele, amenințarea este legată de ajutorul pe care i l-a oferit părintelui Florin, în calitate de persoană fizică, să strângă semnăturile necesare pentru transferul bisericii. „Bănuiesc șase oameni din sat, dar nu am nici o dovadă. Poliția a considerat că nu sunt necesare măsuri de siguranță speciale. Dacă poliția ar fi vrut, ar fi descoperit cine a trimis biletul în două zile.”

EPILOG CU DUMNEZEUL PLAHOTNIUC

Primarul Elena Oaserele și-a început cariera politică în Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), formațiunea lui Vlad Filat. Când fostul prim-ministru Filat a fost condamnat la închisoare în 2015, partidul s-a năruit și mulți dintre membrii săi s-au alăturat Partidului Democrat din Moldova (PDM). Elena Oaserele a refuzat să îi urmeze și a ales să rămână independentă.

Deja la al doilea mandat, ne spune demoralizată că s-a decis să nu mai candideze la următoarele alegeri locale. Diviziunea privind transferul bisericii, ocuparea ei de peste trei luni și biletul de amenințare cu moartea au făcut-o să își regândească prioritățile: „Pentru 200 de euro pe lună nu merită să îmi pierd sănătatea.”

Elena Oaserele crede că în cazul transferului bisericii „există interese din afară – Mitropolia Chișinăului nu vrea să piardă biserica, și interese interne: unii cetățeni vor să acceadă la anumite funcții servind anumite interese.”

Cadru cu ales local din Moldova: o icoană își face loc sub monitorul calculatorului, deasupra veghează Ștefan cel Mare.

Preotul Florin Marin bănuiește că absența unui patronaj politic puternic explică durata îndelungată a crizei. „Dacă ar fi fost cu Plahotniuc, am fi bine astăzi”, spune părintele, vorbind despre oligarhul miliardar, Vlad Plahotniuc, șeful PDM, partid aflat astăzi la putere. „Plahotniuc este Dumnezeu în Moldova”, spune părintele Florin. „Dacă el dă ordine, biserica se eliberează în două secunde.”

La Dereneu, în fiecare duminică sunt două slujbe: una în biserica ocupată, oficiată de preotul Alexandru Popa de la episcopia de Ungheni, care între timp „doarme și el în biserică”, și o altă slujbă în anexa casei părintelui Florin. Gâlceava din Dereneu continuă de peste trei luni, iar părintele Florin luptă în media, pe Facebook și aievea: „Numai la Vatican n-am fost, în rest la toți”.

Pe 19 iunie, cazul bisericii din Dereneu a fost discutat în cadrul celui de-al nouălea Dialog privind Drepturile Omului UE – Republica Moldova, organizat de Serviciul de Acțiune Externă al Uniunii Europene (n.a. – serviciul diplomatic comunitar).

Pe frontul moldovenesc, Petru Musteață, episcopul de Ungheni și Nisporeni, îi cere părintelui Florin daune morale pentru vătămare de imagine în valoare de jumătate de milion de lei moldovenești (aproximativ 25.000 euro). De asemenea, „rusofilii” vor să îl alunge de tot: „Am necazuri foarte mari, vor să mă scoată și din casă.”

Diviziunea bisericească din Dereneu, care a produs o ruptură în sânul unei comunități și așa slăbite de emigrație și sărăcie, nu pare să fie aproape de soluționare. Întrebat dacă cele două mitropolii comunică pentru găsirea unei soluții amiabile, Episcopul Antonie de Bălți (Mitropolia Basarabiei) a spus: „În general, (Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove) refuză orice dialog, pentru că ne consideră necanonici și schismatici. Ei cred că rugăciunea noastră nu ajunge la Dumnezeu.”

Iar în timp ce lupta pentru supremația ecleziastică din Dereneu este dirijată la niveluri birocratice și instituționale înalte, morții satului sunt oficiați la poarta bisericii.

 

Erată: O versiune anterioară a acestui reportaj indica eronat că pe preotul episcopiei de Ungheni, care oficiază acum în biserica din Dereneu, îl cheamă Alexandru Vlad. Numele său este Alexandru Popa. Am corectat eroarea inițială.

Să fie lumină!

Cultele românești – cu precădere Biserica Ortodoxă – sunt prezente instituțional și în afara granițelor țării. Vrem să vedem ce fac pentru comunitățile pe care le servesc religios. Dar pentru asta avem nevoie de sprijinul tău.

Despre autori