Sumar

Biserica Ortodoxă Română se confruntă cu un fenomen “de muncă” pe care l-ar vrea ținut departe de ochii publicului: preoți ortodocși, intrați în conflict cu ierarhia bisericească și decăzuți din grațiile sale, caută căi alternative prin care pot rămâne formal în slujba lui Dumnezeu.

Duc inclusiv lupte în justiție pentru dreptul a profesa în continuare ca preoți în afara sistemului BOR. Pentru păcatul de a se fi răzvrătit împotriva episcopului lor, Biserica îi vrea anchetați penal (ba chiar și condamnați la închisoare) – iar statul român, prin parchete și tribunale, face deocamdată voia Bisericii.

Giorgică Vatră este un preot din Focșani care nu i-a dat ascultare Înaltpreasfințitului Ciprian al Buzăului și Vrancei – și a fost alungat din sânul BOR după un simulacru de proces canonic. Cum este judecat un preot într-un consistoriu bisericesc guvernat de regulamentele BOR?

Să fie lumină se află în posesia a zeci de ore de înregistrări realizate într-un tribunal canonic al Bisericii, relevante pentru felul în care s-a administrat dreptatea în cazul preotului Giorgică Vatră din Focșani. Difuzăm o selecție pentru că publicul are dreptul să afle cum se face dreptate în BOR.

După ce a fost anchetat și condamnat de instanțele bisericești, Giorgică Vatră a ajuns și în vizorul justiției române, pe fondul unei plângeri penale a BOR, care a semnalat că preotul focșănean se face vinovat de infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii.

Giorgică Vatră a vrut să poarte sutană și să slujească. Aceasta este povestea patimilor sale legale.

Giorgică Vatră a fost hirotonit preot ortodox în anul 1993 și a sfârșit alungat din sânul Bisericii Ortodoxe Române douăzeci și doi de ani mait târziu, pe fondul unor neînțelegeri cu Înaltpreasfințitul Ciprian, arhiepiscop al Buzăului și Vrancei.

Înainte să fie caterisit de BOR (adică exclus din comunitatea clericală), Vatră a traversat ca preot, între 2014 și 2016, o perioadă brutală din punct de vedere administrativ. Vestea conflictului său cu Înaltpreasfințitul Ciprian a ajuns în presa locală, apoi în cea centrală, iar povestea convulsiilor religioase de atunci a fost relatată în 2016 în cadrul emisiunii În premieră de la Antena 3.

Biserica l-a supus pe Giorgică Vatră judecății în consistorii (organisme interne ale BOR care judecă, după un regulament propriu, abaterile preoților și călugărilor). Biserica l-a lăsat fără parohie. Biserica l-a depus din treaptă (adică l-a oprit de la slujire clericală pentru o perioadă). Biserica, prin voia episcopului Ciprian de la Buzău, l-a lăsat fără niciun drept și fără niciun orizont profesional în interiorul BOR. 

În primăvara lui 2016, Giorgică Vatră și mai mulți credincioși din fosta sa parohie din orașul Focșani și-au făcut, respectând legislația în vigoare (Legea 489/2016), o grupare religioasă, iar fostul preot BOR a devenit preot ortodox misionar al acestei grupări religioase. 

Preotul Giorgică Vatră alături de credincioșii din comunitate care i-au susținut cauza. | Foto: Captură video Vrancea Media TV

Biserica Ortodoxă Română, prin Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, l-a denunțat însă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și s-a constituit parte civilă împotriva părintelui răzvrătit, cerându-i daune civile de 50.000 de lei. 

Acuzația penală? Exercitarea fără drept a profesiei de preot după ce fusese destituit din slujirea clericală, pe baza regulilor și procedurilor din Biserica Ortodoxă Română. Nu de puține ori, statul român încadrează ca infracțiune o astfel de întâmplare.

Iar statul român, prin procurorul Mihai-Cristian Lupu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, a întocmit un rechizitoriu și l-a trimis pe inculpatul Giorgică Vatră în judecată, în stare de libertate (rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către Ionuț Auraș Petrescu, prim procuror al unității de parchet).

Vatră a câștigat procesul la fond (la Judecătoria Focșani), dar l-a pierdut la apel (la Curtea de Apel Galați). Între timp, Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la posibila neconstituționalitate a articolului de lege care incriminează exercitarea fără drept a profesiei de preot. Iar Vatră vrea să meargă cu cazul său până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care nu mai departe de începutul anului trecut a mai constatat încălcarea de către statul român a libertății religioase.

Miza este enormă: o victorie a lui Vatră ar deschide calea pentru toți preoții nemulțumiți din sistem să se retragă din BOR și să continue să meargă pe calea credinței în organizații mult mai mici, fără să mai dea socoteală ierarhilor conduși de Patriarhul Daniel. 

Aceasta este o poveste importantă despre bani, biruri, credință, cum funcționează relația dintre stat și Biserică și ce pot face preoții pentru a rămâne preoți atunci când intră în conflict de muncă cu episcopul canonic. 

PARTEA I

JUSTIȚIA BOR

În anul 2013, pleacă la Domnul episcopul Epifanie Norocel. În locul său ca arhiereu al Buzăului și Vrancei este ales Înaltpreasfințitul Ciprian, un vechi apropiat al Preafericitului Daniel.

Preotul Giorgică Vatră din Focșani intră imediat în conflict cu noul arhiepiscop. Motivul: banii. Părintele avea un mic magazin de obiecte bisericești (o librărie creștină, unde vindea cărți, icoane și obiecte de cult, lumânări de nuntă, de botez), care funcționase ani de zile tolerat de Epifanie Norocel (de la care primise acceptul verbal). Pentru acel spațiu făcuse un credit la bancă pe 24 de ani. 

Înalpreasfințitul are însă alte planuri: vrea ca preotul să renunțe la prăvălie și să o doneze Bisericii, care să o folosească în interes bisericesc, vadul economic fiind deja creat. Vatră se opune condițiilor impuse de ÎPS Ciprian, iar pe fondul desfășurării evenimentelor o parte din membrii comunității de credincioși i se alătură.

De aici începe o luptă în care BOR își folosește toată forța: merge până la a excomunica trei dintre credincioșii care erau de partea preotului Vatră (între timp, doi au fost iertați), opt oameni sunt opriți de la împărtășanie, iar Vatră însuși, după ce este judecat în două consistorii (organele de judecată ale BOR), sfârșește în cele din urmă dat afară din rândul clericilor. 

Corporația BOR: preoții învață ce sunt targeturile


Ce face un preot care rămâne fără binecuvântarea episcopului locului?

Giorgică Vatră explică:

Dacă preotul intră în conflict cu episcopul, preotul nu mai are ce să facă – pierde. Procesele în consistorii sunt ca procesele staliniste. Sentința e dată dinainte, ei doar mimează o formă de proces, în care de fapt nici nu ai cum să te aperi. Ei au toată puterea, tu nu ai nimic. Ei vor să te bage într-un colț și să recunoști tu singur că ești vinovat, ei să dea pedeapsa și tu să fii mulțumit. Preoților, dacă le iei preoția, le iei totul, prestigiul social, munca lor, vocația lor. Ei, mai-marii,  vor să le dai ascultare orbește, în genunchi, ca în Evul Mediu. 

Giorgică Vatră n-a putut să accepte să fie tratat doar ca o unealtă financiară și umilit pentru o faptă pe care nu a perceput-o niciodată ca fiind contrară intereselor bisericești. 

De când  ÎPS Ciprian și-a început stăpânirea canonică peste Buzău și Vrancea, arhiepiscopia a început să funcționeze financiar întocmai ca o corporație, fiecare parohie are un target de îndeplinit și trebuie să îl îndeplinească indiferent de preț. 

Pe înțelesul tuturor: au crescut birurile pentru preoți, iar aceștia au fost nevoiți să crească presiunea financiară pe credincioși. Așa descrie astăzi Vatră sistemul în care era chemat să dea ascultare (episcopului) și să slujească (Domnului).

A cui e biserica?


Giorgică Vatră era paroh la o biserică (parohia Sfântul Andrei) pe care comunitatea o ridicase într-un cartier al Focșaniului, printre blocuri, fără sprijinul Bisericii Ortodoxe Române și cu sprijin financiar nesemnificativ din partea autorităților, pe un fost loc viran. 

Dar a cui e biserica? Atunci când o ridicam, povestește Vatră, oamenilor li se spunea – iată, biserica voastră! Dar biserica, odată sfințită, devine a BOR, nu mai e a oamenilor. Oamenii plătesc, o înalță și ea nu rămâne proprietatea lor. Oameni au pus capul în jos. Sunt preoți care au fost alungați din parohie în parohie, au ridicat trei-patru biserici. E o batjocură la adresa oamenilor, fiindcă totul se face cu banii lor.

De la prima interacțiune cu Arhiepiscopul Ciprian, acesta l-a acuzat pe Vatră că a furat din banii Bisericii având magazinul de obiecte bisericești. Să dea magazinul și își mai spală din păcate, i s-a spus.

Preotul a fost de acord să îl închidă – dar a făcut-o lichidând stocurile, a mai vândut către un terț care avea un magazin de pompe funebre. Acesta l-a turnat la arhiepiscopie. 

ÎPS Ciprian l-a pedepsit în mai multe feluri: i-a mai băgat doi preoți în parohie, tineri teologi erau trimiși să supravegheze toate slujbele, l-a trimis la mânăstire să se căiască. 

Arhiepiscopul i-a atras atenția lui Vatră că încearcă să se facă plăcut de oameni și acesta este un păcat pentru un preot – fiindcă oamenii ar trebui să îl iubească pe Dumnezeu, nu pe preot. 

Dorind să rămână preot, considerând că are vocație, Vatră a ales, până la un punct, să îndure:

În BOR, ești delegatul episcopului, dacă vrea să te dea afară, îți retrage delegația și la revedere. Eu cred că supunere înseamnă să respecți niște chestiuni decente, nu să stai în genunchi în fața șefului. Eu mă supun cu demnitate, ca un preot, nu ca o slugă. Sclavia s-a abolit de mult. Hristos a abolit sclavia în lumea asta.

În ianuarie 2015, episcopul Ciprian a descins în parohia lui Vatră, înconjurat de zeci de preoți, poliție, jandarmerie, a ocupat biserica Sfântul Andrei și le-a vorbit credincioșilor despre păcatul neascultării de ierarh. Atunci a aflat preotul Vatră că, de fapt, dacă devii adversarul bisericii devii și adversarul statului.

Episcopul Ciprian a venit în parohia preotului Vatră pentru "a face pace în Biserica lui Hristos". | Foto: Captură video Silvia Vrinceanu Nichita

Arhiepiscopul a dictat pentru patruzeci de zile liturghie zilnică, fiindcă în această parohie din centrul Focșaniului se petrecea “lucrare demonică”.

Liturghie zilnică, așadar, să plece toți demonii. Dar n-a funcționat.

Alungarea din sânul Bisericii


Șicanele au continuat în diferite forme. Vatră a fost chemat din nou la episcopie, la Buzău. L-au determinat să-și ceară transferul la o altă parohie, l-au trimis la mănăstire, însă Înaltpreasfințitul Ciprian tot nu l-a iertat.

Al doilea consistoriu a fost mult mai dur ca termeni și l-au depus din treaptă (în iulie 2015). Depunerea din treaptă înseamnă oprirea de a sluji. Practic, ești destituit vreme de un an, după care cazul tău s-ar putea rejudeca (conduita e analizată anual de către chiriarh, adică episcop).

Cum este judecat un preot într-un consistoriu bisericesc guvernat de regulamentele BOR? Să fie lumină se află în posesia a zeci de ore de înregistrări realizate într-un tribunal canonic al Bisericii, relevante pentru felul în care s-a administrat dreptatea în cazul preotului Giorgică Vatră din Focșani.

Difuzăm o selecție pentru că publicul are dreptul să afle cum fac dreptate instanțele judecătorești ale BOR.

AUDIO

Omul care n-a vrut să renunțe la preoție


Ne aflăm în august 2015 și Giorgică Vatră se vede fără slujbă, fără toată viața lui de până atunci. Are o familie, are patru copii, trebuie să întrețină casa, își vinde mașina, deschide un magazin universal, se angrenează în comerț, umblă să deschidă o firmă de furaje și una de funerare.

În ianuarie 2016, credincioși din fosta parohie a lui Vatră merg cu o jalbă la arhiepiscopul de la Buzău. Strânseseră sute de semnături, să li se aducă preotul înapoi. ÎPS Ciprian le-a spus așa: Vatră? L-oi pune peste trei-patru ani unde vreau eu!

Atunci și-a dat Giorgică Vatră seama că nu poate câștiga războiul cu BOR. A început să studieze cu atenție legea 489/2006 și a văzut că în România sunt acceptate trei structuri religioase – gruparea religioasă, asociația religioasă, cultul religios. 

Legea, una modernă pe hârtie, care pastișează legi occidentale, are acest sens: o grupare se poate dezvolta într-o asociație și, timp, în cult.

Grupare religioasă înseamnă un grup de oameni care practică o credință, ea nu are statut juridic, dar are dreptul să își aleagă un lider religios. 

În martie 2016, Vatră își cere retragerea din cultul ortodox, încetează orice legătură canonică, spirituală cu BOR, și înscrie la notar Gruparea Religioasă Sfântul Andrei și Nectarie, alături de câțiva credincioși din fosta sa parohie.

Își deschide și o asociație filantropică, pentru a putea avea bază juridică și a închiria un spațiu (inclusiv pentru activități filantropice). Așa ajunge să facă o biserică la un parter de bloc, nu departe de fosta sa parohie. 

Gruparea religioasă inițiată de Vatră este una ortodoxă și are acest drept, fiindcă ortodoxia nu este monopolul BOR.

În România, în credința creștin-ortodoxă (sau ritul ortodox) mai există și alte culte (Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România).

Există și trei asociații religioase: Asociația Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, Asociația Biserica Ortodoxă Valahă, Asociația Religioasă Credința Străbună, precum și mai multe grupări religioase (numărul lor este o enigmă, fiindcă nu este nevoie să fie înregistrate juridic).

Giorgică Vatră a devenit preotul ortodox misionar al unei astfel de grupări la începutul anului 2016 (tocmai pentru a se diferenția de un preot ortodox clasic, care se supune ierarhiei canonice din BOR).

Înainte de prima slujbă în gruparea religioasă din jurul lui Vatră, protopopul BOR din Focșani l-a întrebat dacă mai e vreo șansă să revină în Biserică. Vatră a fost de acord, dar cu o condiție: să se semneze la notar un act, un tratat de pace între el și episcop. Înaltpreasfințitul nici n-a vrut să audă.

Locul în care preotul Vatră își ține slujbele.

Vatră crede astăzi că aceasta a fost o ultimă capcană pe care dorea să i-o întindă ÎPS Ciprian, pentru a-l face să arate neserios în fața oamenilor. 

În martie 2016, BOR îi face plângere penală lui Giorgică Vatră pentru exercitarea fără drept a profesiei de preot. Vatră a fost ferm: Nu o exercit în BOR! Sunt preot ortodox misionar al unei alte grupări religioase.

Dar statul român, plecând de la plângerea penală a Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, a întocmit un rechizitoriu temeinic în cauză și a trimis dosarul inculpatului Vatră Giorgică la instanță.

Procesul putea să înceapă.

Cronologie

Preotul ortodox Giorgică Vatră este trimis la mănăstire pentru o lună de zile.

Preotul este oprit de la a sluji.

BOR hotărăște depunerea din treapta preoției în cazul Vatră, după o decizie a Consistoriului Eparhial Buzău.

Hotărârea de oprire de la slujire se menține și după ce Vatră o contestă la o instanță bisericească superioară (Consistoriul Mitropolitan de la București).

Vatră nu oficiază nicio slujbă religioasă.

Un grup de cetățeni, în mod liber, înființează Gruparea Religioasă Sfântul Andrei și Nectarie, alegându-l pe Vatră preot misionar ortodox.

PARTEA A II-A

JUSTIȚIA STATULUI ROMÂN

Primul pas în procesul înfăptuirii justiției în statul român este acesta: ești chemat la poliție. După ce Biserica Ortodoxă Română a depus un denunț împotriva lui, Giorgică Vatră s-a dus la poliție în calitate de suspect, iar polițiștii se minunau de ce le declara acest preot acuzat că practică fără drept meseria de preot.

Povestește părintele:

Trebuia să le dau literă cu literă, că nu mai înțelegeau nimic din cazul meu. Ei credeau că biserica e tot o structură a statului, ceea ce pe fond e adevărat, noi și statele islamice ce mai avem o asemenea încrengătură între stat și biserică, sunt îngemănate practic.

Rechizitoriul


În ziua de 24 martie 2016 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani este înregistrat denunțul formulat de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. Actul semnalează faptul că un preot din oraș destituit din slujirea clericală continuă să exercite fără drept profesia de preot.

Dosarul îi este încredințat procurorului Mihai-Cristian Lupu care întreprinde acte de urmărire penală vreme de un an și jumătate. La final de octombrie 2017, rechizitoriul de șase pagini este gata.

Rândurile sale notează mustrător:

Inculpatul Vatră Giorgică a nesocotit hotărârea definitivă prin care a fost destituit, hotărâre dispusă de instituția competentă potrivit normelor interne, respectiv Consistoriul Eparhial, deși avea cunoștință de limitele și condițiile necesare pentru exercitarea profesiei de preot întrucât a fost hirotonit și a fost de acord să slujească ca preot într-o parohie a Bisericii Ortodoxe Române, asumându-și răspunderea de a se supune regulilor respectivului cult.

click pe imagine pentru detalii din rechizitoriu

Practic, statul român – prin parchetul competent – a ignorat în cazul Vatră faptul că suspectul n-a continuat să slujească după destituire într-o parohie BOR, singura împrejurare factuală în care ar fi putut să nesocotească hotărârea Bisericii.

Prin lege, slujirea de rit ortodox nu este monopolul BOR. Prin aplicarea legii, însă, în cazuri precum cel al lui Giorgică Vatră, statul român acționează în interesul strict al organizației Biserica Ortodoxă Română, considerând că regulile sale interne dispun cu putere normativă și în afara instituției, nu doar în interiorul ei.

Și Giorgică Vatră a fost trimis în judecată.

Procesul


Fondul a durat mai bine de un an și s-a judecat la Focșani. Procesul s-a încheiat în 2018 cu victoria lui Vatră.

Instanța a considerat că orice persoană are dreptul să-și manifeste credința religioasă în mod colectiv, conform propriilor convingeri, inclusiv în cadrul unor structuri fără personalitate juridică, respectiv grupări religioase.

Tot la Judecătoria Focșani s-a conchis că “activitatea religioasă a grupării în care inculpatul este intitulat preot misionar este legală, iar funcționarea sa în afara Bisericii Ortodoxe, într-un spațiu privat, închis, unde este urmat de credincioși care cunosc situația juridică a inculpatului, nu aduce atingere bunelor moravuri, ordinii publice și nu pricinuiește vreo tulburare în desfășurarea slujbelor religioase din parohii”.

“Ca urmare, faptele inculpatului, desfășurate în spații fără nicio legătură cu activitatea din parohii și care nu au fost săvârșite cu intenția profesării meseriei de preot în cadrul cultului ortodox, cu drepturile și obligațiile prevăzute în Statutul BOR, reprezintă o manifestare a credinței inculpatului și a dorinței acestuia de a sluji în continuare potrivit propriilor sale convingeri”, a mai arătat instanța de fond.

BOR s-a alertat de această înfrângere, și-a luat avocat bun și au câștigat apelul care s-a desfășurat la Curtea de Apel Galați.

La una dintre înfățișări, un consilier juridic al eparhiei conduse de ÎPS Ciprian a susținut în fața instanței că Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei „ar fi vrut să-l vadă la pușcărie pe inculpat”, dar “este apanajul statului să ia o măsură penală”.

Victoria BOR s-a soldat, până la urmă, doar cu o amendă penală pentru cel denunțat.

Arhiepiscopia i-a cerut lui Giorgică Vatră și daune civile de 50.000 de lei, dar niciuna dintre instanțele implicate (atât la fond, cât și în apel) nu a dat curs cererii.

În 2018 preotul Vatră a lansat un volum în care folosește experiența personală pentru a descrie povestea unui personaj fictiv, preot care pe fondul unui conflict cu episcopul ajunge să fie dat afară din biserică.

După judecarea apelului de la Galați, fostul preot BOR Giorgică Vatră a primit o amendă penală în sumă de 1.200 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii. A mai avut de plătit și alte cheltuieli judiciare – 2.000 de lei către partea civilă Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, precum și alte cheltuieli avansate de stat în apel, în total până în 5.000 de lei.

De asemenea, i s-a pus în vedere că pedeapsa ar putea fi schimbată cu una privativă de libertate, dacă se va constata că recidivează, motiv pentru care Vatră a renunțat la formula inițială a grupării religioase și s-a afiliat la Asociația Religioasă Credința Străbună (în fond o asociație ortodoxă; e foarte greu să primești cuvântul ortodoxă în titlul unei asociații religioase; Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să dea un aviz și asta nu se întâmplă decât în cazuri cu totul excepționale).

După pierderea apelului, Giorgică Vatră a încercat să apeleze la căi extraordinare de atac pentru a-și obține dreptatea. A depus în decembrie 2019 o contestație în anulare, care a fost însă respinsă pe 18 februarie 2020. Invoca nereguli de procedură, nu pe fondul cauzei. 

Lupta juridică nu e încheiată definitiv și irevocabil: urmează Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 16 decembrie 2019, Vatră a depus un recurs în casație, o altă cale specială de atac, care se va judeca la ÎCCJ (n-a intrat încă pe rol – pe scurt, Vatră reclamă că a fost condamnat pentru o faptă care nu există).

Iar Giorgică Vatră e hotărât să meargă și la CEDO.

Dreptatea de la CEDO: Cauza Tothpal și Szabo împotriva României

În februarie 2019, la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a dat o hotărâre definitivă în cauza Tothpal și Szabo împotriva României, una asemănătoare, ca împrejurări juridice, cu speța lui Giorgică Vatră.

Despre ce era vorba? Bela Tothpal și Csongor Szabo aparțineau comunității evanghelice luterane din Arad, respectiv Bisericii Reformate din România. Ambii primiseră amenzi penale pentru exercitarea fără drept a preoției.

Cum s-au petrecut faptele? Szabo era preot în Băița, o localitate din județul Cluj. A intrat în conflict cu conducerea Bisericii Reformate, după ce a vrut să divorțeze. Biserica i-a rupt contractul de muncă și a adus un nou preot la Băița, dar o parte dintre credincioși l-au urmat pe Szabo, care a continuat să oficieze cununii, botezuri, slujbe de înmormântare. 

În 2009, Biserica Reformată i-a făcut plângere penală pentru exercitarea frauduloasă a profesiei de preot. În 2012, Szabo a pierdut procesul la Judecătoria Gherla, fiind condamnat la două luni de închisoare. Un an mai târziu a obținut un verdict mai blând în apel, la Cluj, pedeapsa carcerală fiind modificată cu o perioadă de probă de doi ani și nouă luni.

Și Szabo și Tothpal au plătit amenzi penale pentru infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii.

Constatând însă că s-a încălcat articolul 9 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, cu privire la libertatea de gândire, conștiință și religie, instanța de la Strasbourg le-a făcut dreptate celor doi, argumentând împotriva măsurilor penale luate de statul român (hotărârea poate fi citită aici).

PARTEA A III-A

VINOVATUL FĂRĂ VINĂ

Giorgică Vatră n-a pierdut (până acum) doar lupta în justiție.

A pierdut și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, unde a depus plângere după ce episcopia a tipărit (cel mai probabil din bani publici) și răspândit prin orașul Focșani 50.000 de broșuri împotriva grupării sale religioase, broșuri în care erau demonizați membrii grupării (opt pagini ale broșurii includeau fotografii ale schismaticilor).

În broșura realizată “în scop misionar de Sectoarele Cultural și Comunicații Media ale Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei” scrie cu litere bolduite:

“Lupi răpitori îmbrăcați în piei de oaie… Priviți-le cu atenție fețele și meditați la păcatele ce i-au determinat să se rupă de comuniunea Bisericii dreptmăritoare!”

Dar Giorgică Vatră a continuat să se apere: el era preot ortodox misionar în cadrul unei grupări religioase aparte de BOR, compusă din credincioși cu discernământ, care se diferențiază de cultul BOR prin nepomenirea niciunui episcop, atingerea credincioșilor cu potirul pe cap în timpul slujbei duminicale, neperceperea niciunui fel de taxă pentru efectuarea de rugăciuni, binecuvântarea preotului cu două degete și nu cu trei etc. 

Vinovăția penală a lui Giorgică Vatră a fost stabilită de statul român în baza unor argumente precum: 

» folosirea de veșminte și obiecte liturgice specifice cultului Biserica Ortodoxă Română. Dar, susține preotul târât de BOR în fața justiției, veșmintele și obiectele liturgice nu sunt monopolul Bisericii Ortodoxe, care de altfel n-a apărut decât în 1872 devenind independentă abia în urmă cu 96 de ani. Veșmintele, reverenda, obiectele liturgice au apărut cu mai mult de o mie de ani înainte să apară BOR. Ele – este adevărat – sunt specifice ritului ortodox, fiind folosite în toate cultele, asociațiile și grupările religioase menționate deja.

» folosirea denumirii de preot. Într-o adresă emisă de Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) și aflată la dosarul cauzei în care s-a stabilit condamnarea preotului Vatră, se constată că “în ceea ce privește grupările religioase, întrucât acestea nu au personalitate juridică, în relația lor cu terții nu pot folosi denumirea de preot”.

Aceeași instituție însă arată că denumirea de preot nu este exclusivitatea unui cult, asociație sau grupare religioasă, ca atare poate fi folosită de oricine. Ceea ce spune în mod expres SSC este că nu sunt posibile relații juridice ale preotului grupării respective, gruparea religioasă neavând statut juridic. 

» decredibilizarea încrederii în clericii Bisericii Ortodoxe Române, afectarea relațiilor sociale referitoare la încrederea oamenilor în Biserica Ortodoxă Română.  În definitiv, Vatră a pierdut pentru că – a considerat statul – “a indus persoanelor participante la slujbe senzația că iau parte la manifestări ale cultului Biserica Ortodoxă Română, fără ca acest lucru să fie real”. 

Ce spune legea


Legea 489/2006 precizează:

» la articolul 1 – Cultele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute și coduri canonice.

» la articolul 5 – Orice persoană are dreptul să își manifeste credința religioasă în mod colectiv, conform propriilor convingeri și prevederilor prezentei legi, atât în structuri religioase cu personalitate juridică, cât și în structuri religioase fără personalitate juridică/ (2) iar structurile religioase fără personalitate juridică sunt grupările religioase.

» la articolul 23 – Cultele își aleg, numesc, angajează sau revocă personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementări. În plus, alineatul 4 notează: Exercitarea funcției de preot sau orice altă funcție care presupune exercitarea atribuțiilor de preot fără autorizația sau acordul expres dat de structurile religioase, cu sau fără personalitate juridică, se sancționează potrivit legii penale.

Toate aceste prevederi pot fi traduse astfel: cultele își aleg preoții și-i pot revoca, conform propriilor principii; ele autorizează funcționarea propriilor clerici și pot să o retragă, iar statul doar ia act de această recunoaștere; cultele nu au nicio autoritate asupra clericilor altor culte, asociații sau grupări religioase.

O problemă demnă de Curtea Constituțională


Acest articol 23, alineatul 4 este și cheia procesului lui Giorgică Vatră, care a înaintat către Curtea Constituțională o cerere (în timpul procesului desfășurat la fond, la Judecătoria Focșani), invocând neconstituționalitatea prevederilor indicate din Legea 489/2006.

Curtea Constituțională nu s-a pronunțat încă (deși i s-a semnalat speța în iunie 2018), dosarul excepției ridicate de Vatră fiind încă “în fază de raport”. Un eventual verdict favorabil preotului din Focșani ar duce la reluarea întregului proces penal. 

Pe scurt, Vatră reclamă că articolul cu pricina are un conținut vag și că noțiunile de preot și exercitare fără drept a profesiei de preot nu sunt definite nicăieri în cuprinsul Legii 489/2006, astfel că se poate ajunge la o interpretare limitată a noțiunii care s-ar aplica exclusiv BOR. Asta s-a întâmplat practic în cazul lui Giorgică Vatră. 

Neconstituționalitatea intervine în momentul în care acest articol este aplicat prin extindere unor persoane din afara cultului BOR, încălcând libertatea religioasă și instituind o formă nedreaptă de răspundere penală. 

Mai clar: s-ar cuveni ca acest articol să fie opozabil numai persoanelor care exercită în cadrul unui cult recunoscut de lege atribuții de preot ale acelui cult, fără acordul comunității religioase respective. 

PARTEA A IV-A

EPILOG LA CATERISIRE

Ce a văzut Giorgică Vatră de când a fost alungat din BOR?

Preoții sunt oameni foarte temători, sistemul represiv e foarte activ, preoții sunt în stare să nu te salute pe stradă, ca să nu fie nevoiți după aceea să dea explicații. Ciprian  vrea să introducă ideea că noi suntem agresivi, dar el vine cu dubele de jandarmi, cu mașina de poliție, la biserică, el a zis că mă dă pe mine cu capul de bordură. Preoții tac, fiindcă n-au de ales, sunt și ei oameni cu familii, cu rate la bănci. Acum preoții bătrâni abia așteaptă să iasă la pensie.

 

Ce crede Vatră că se va întâmpla mai departe? 

Sistemul de colectare de fonduri e funcțional, iar miza lui Ciprian e să meargă acest sistem și să-și impună autoritatea. Cu oamenii afișează o blândețe nepământeană, divină, dar cu preoții … stau drepți și le e frică să se uite la el. E om rafinat, citit, și cu autoritățile știe să se poarte. Sunt vremuri triste, dar au ce au vrut: oameni fideli episcopului până la moarte, care ar face orice pentru episcopul lor.

 

Se mai poate schimba BOR?

Un alt patriarh care va urmări spiritul și nu materia va putea schimba ceva. 

 

Pentru Giorgică Vatră (și nu doar pentru el), însă, drumul e de acum altul.

Grupări religioase noi vor apărea cu zecile. Încă din anii 1970 un teolog grec spunea că biserica nu va mai exista în structuri mari, ci în structuri mici, care vor cinsti corect pe Dumnezeu. Așa va fi.

Să fie lumină!

Suntem un colectiv de jurnaliști din media alternativă și investigăm cultele religioase din România. Reușim doar cu sprijinul tău financiar.

Despre autor