De când Mihai Sămărghițan este membru în Consiliul Județean Sibiu, atmosfera din legislativul local este mai sobră, de parcă sutana preoțească ar îmblânzi dracii politici ai colegilor la costum. Când se aprind spiritele peste măsură, iar consilierii dau în clocot, părintele Sămărghițan strigă peste capetele membrilor adunării: „Taie popa limba!”. Și atunci toată lumea râde și lucrurile revin la pace, la liniște.
Imediat după alegerile locale din 2012, consilierii județeni de la Sibiu s-au și înțeles asupra unei cutume: nicio ședință de consiliu să nu înceapă fără rugăciune. Și așa a fost – de aproape șase ani, lucrările legislativului sibian debutează invariabil cu „Tatăl nostru”. Închinarea introductivă este oficiată, pe rând, de câte un preot – pentru că Mihai Sămărghițan nu este singurul slujitor al Domnului angajat politic să apere interesele Bisericii și să le promoveze chiar din interiorul administrației locale.
Nu Dumnezeu binecuvântează, totuși, această stare de fapt – ci mitropolitul Ardealului și arhiepiscop al Sibiului, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza. Arhiereul ortodox a pus la punct un canon informal de participare în alegeri: plasează preoți-candidați pe listele mai multor partide, cărora li s-au negociat poziții politice exact în comisii legiuitoare de interes pentru Biserică (cele care reglementează pe linie de culte, dar și în zona de asistență socială, unde eparhiile BOR sunt tot mai active).
O investigație Să fie lumină unește în premieră punctele disparate ale relațiilor politice subterane construite și întreținute în ultimul deceniu de Arhiepiscopia Sibiului (n.r. – structura episcopală, care are jurisdicție canonică asupra parohiilor din județele Sibiu și Brașov, se confundă practic cu cea mitropolitană, care mai include alte patru episcopii, la Sibiu fiind centrul eparhial).
Despre prezența preoților în alegeri locale s-a mai scris – dar niciodată n-a fost evident mecanismul sistemic prin care Biserica Ortodoxă negociază politic (și transpartinic) prin diferitele sale structuri. Patriarhia Română a susținut în permanență că preoților nu le este permisă implicarea partizană în alegeri – slujitorilor Domnului fiindu-le încuviințată poziția de candidat doar în situații excepționale (în care reprezentarea comunității parohiale n-ar fi altfel posibilă) și doar din poziția de independenți.
La nivelul Arhiepiscopiei Sibiului poziția oficială a Patriarhiei este ignorată și chiar contrazisă. Multiple mărturii obținute de reporterii Să fie lumină indică faptul că majoritatea candidaturilor preoțești încuviințate de mitropolitul Streza, în perioada 2008-2016, pentru alegerile locale din Sibiu și Brașov n-au fost de fapt inițiative personale, ci însărcinări pe linie clericală. Cei mai mulți dintre slujitorii Domnului transformați în aleși ai poporului au fost puși pe listele diferitelor partide ca urmare a negocierilor de taină purtate de Părintele Mitropolit cu liderii politici locali.
Inovația prelatului Streza a constat în faptul că s-a negociat democratic cu toate partidele, preoții candidând în unele cazuri în duete transpartinice – unul pe lista PSD, altul pe lista PNL, ALDE sau PDL (înainte ca formațiunea să fuzioneze cu liberalii) – sortite să maximizeze șansele de reușită (prin distribuirea purtătorilor de interese bisericești în tot spectrul politic) și să asigure prezențele preoțești în organele legislative locale.
Arhiepiscopia Sibiului susține că a asigurat condiția independenței slujitorilor săi, care au candidat pe liste fără a fi membri de partid, deci – pe cale de consecință – fiind independenți. Dincolo de paradoxul explicației, în unele situații faptele contrazic flagrant justificarea eparhiei BOR.
La Șelimbăr, de pildă, comună de lângă orașul Sibiu celebră pentru corupția instituționalizată cuibărită la sânul administrației locale, în 2012 și în 2016 Mitropolia Ardealului a avut doi preoți pe liste care erau și membri de partid (e vorba de PSD și ALDE, după cum indică declarațiile lor de interese). La fel, în județul Brașov, un preot consilier județean (ales din 2012, după ce anterior fusese consilier local la Zărnești în mandatul 2008-2012) este membru PSD.
Însă nu atât apartenența la o formațiune politică sau alta demontează justificarea Arhiepiscopiei cu privire la independența preoților-candidați, cât felul specific în care se desfășoară jocul politic partizan în administrația locală. Chiar nefiind membru de partid, odată ales pe listele respectivului partid votezi în cadrul consiliului alături de grupul politic din care faci parte. Orice altă variantă e o aberație sistemică, pentru că niciun partid nu și-ar asuma riscul unui consilier indisciplinat, care – pe deasupra – nu poate fi nici tras la răspundere. Potrivit statutului aleșilor locali, consilierii își pierd mandatul în cazul excluderii din partidul pe listele căruia au fost aleși. Asta înseamnă, însă, că trebuie să fie mai întâi membri.
Și cei care nu sunt? Părintele Mitropolit Streza a găsit următorul răspuns: o mână o spală pe cealaltă, mâna Arhiepiscopiei pe cea a PSD sau PNL, și-apoi mâna PSD sau PNL pe cea a Arhiepiscopiei, și tot așa. Comanda către preoții candidați a fost clară: ei își văd de ale lor, noi ne vedem de ale noastre. În practică, asta a însemnat că orice preot ales pe lista unui partid a votat fără crâcnire propunerile respectivului partid, rezervându-și totuși o promovare activă a obiectivelor Arhiepiscopiei în comisiile de culte sau de asistență socială.
De fapt, aproape orice preot. Cu Achim Băcilă a fost altfel. Îl întâlnim pe părinte în biserica sa impunătoare de pe Bulevardul Mihai Viteazu din Sibiu. Tocmai s-a încheiat slujba de duminică și o puzderie de oameni de toate vârstele se revarsă spre ieșire.
Preotul vorbește în șoaptă. Achim Băcilă a fost chiar primul coleg al lui Mihai Sămărghițan (preotul ajuns acum la al treilea mandat) în Consiliul Județean Sibiu. Anul era 2008 și IPS Laurențiu Streza bătuse palma și cu PSD, și cu PNL pentru a prelua pe listele lor preoți din subordinea sa canonică. Părintele Băcilă a ajuns la liberali, iar Sămărghițan la social-democrați (le este fidel de atunci).
„Tăvălugul a venit peste mine”, povestește Băcilă.
„Chiar prefectul de atunci și președintele partidului liberal de atunci au insistat. Eu nu și nu. Și iar au venit. Pe ei îi interesa imaginea mea. Toată lumea știa cine e părintele Băcilă. Insistau să mă pună și pe afiș. Îi trăgeam și pe ceilalți. M-au dus la Mitropolie ei. M-am trezit acolo.
Vorbiseră cu mitropolitul Streza?
Sigur. Sigur. Și atunci mi s-a spus că dacă nu te duci…
Și-atunci, în 2010 de ce v-ați retras?
Nu m-am retras. Dar nu discut că e pe linie…”
Ce nu discută Achim Băcilă este contextul în care a fost mazilit în 2010, fiind forțat să-și dea demisia după doar doi ani de mandat. Deși ales pe listele PNL, părintele începuse să se răzvrătească și să voteze după propria conștiință – iar propria conștiință se dovedea tot mai des potrivnică intereselor de grup. Lucrurile ajunseseră până-ntr-acolo încât alți consilieri PNL îi dădeau ghionturi să ridice mâna la vot. Și părintele Băcilă nu o ridica. Dar era o problemă: nefiind membru liberal, preotul nu putea fi exclus din partid, prin urmare nici mandatul de consilier nu i-l puteau invalida. Așa că s-a apelat, pe linie ierarhică, la IPS Laurențiu Streza.
Întrebat de implicarea mitropolitului în demisia sa, părintele Băcilă e ferm: „Nu discut. Eu stau pe ace aici. Și așa v-am spus mult.”
Mai guraliv se dovedește părintele Mihai Sămărghițan. Ne strângem în jurul unei mese dintr-o încăpere răcoroasă aflată într-una dintre anexele Parohiei Cibin din Sibiu. Localnicii folosesc o denumire mai comună – Biserica dintre Brazi – care reușeșe doar în parte să sugereze frumusețea locului. Preotul e îmbisericit aici – a ieșit la pensie și are încuviințarea ierarhului Streza să slujească onorific. Iar părintele Sămărghițan știe bine cum s-a produs înlăturarea lui Achim Băcilă din consiliul județean: așa cum se produsese și numirea, pe linie bisericească.
„Băcilă o fluierat în Biserică. Se amesteca politic. El totdeauna avea ceva de comentat împotrivă. Că dacă era pentru nu avea nimeni nimic cu el. Dar el era împotriva unor propuneri de la partid. Și asta nici Mitropolitului nu i-a convenit și nu îi convine.
Și a intervenit Înaltpreasfinția sa?
Bineînțeles. Președintele liberalilor pe Sibiu (n.r. – actualul senator Mircea Cazan) a luat legătura cu Înaltul, Înaltul m-o chemat – „Așa e?” , „Păi doar știți, nu trebuie să vă spui eu”. Și atunci Mitropolitul l-o retras și am rămas singur doi ani.”
Mihai Sămărghițan descrie felul în care decurg lucrurile pentru un preot ales, după aproape un deceniu de activitate în CJ Sibiu.
„Participăm la vot. Se votează la cerința grupului (n.r. – din care facem parte). Noi votăm, dar fără să intervenim. Când grupul spune problema cutare, noi suntem de acord. Avem un șef de grup și el ne transmite. Nu pot ei să apese pe verde și eu pe roșu sau pe galben, că galben e abținere.
Când e pe biserică eu intervin cu acordul șefului de grup ca și ei să fie de acord cu mine. Și atunci sigur că sunt și eu de acord (n.r. – cu ei), că de aceea m-au acceptat. În rest nu mă privește. Sunt acolo ca să aibă și Biserica un cuvânt de spus în organele locale.”
„Eu nu am fost de acord în momentul în care Mitropolitul m-a propus”, povestește Sămărghițan despre începuturile sale într-ale politicii județene din 2008. Dar Laurențiu Streza a insistat și, până la urmă, cuvântul său este lege în ierarhia bisericească din Arhiepiscopie. Sămărghițan îi fusese soldat credincios, lucrând ani de zile în aparatul administrativ al mitropoliei.
Așa că, de un deceniu, părintele de la Biserica dintre Brazi din Sibiu își ocupă locul de frunte pe lista PSD pentru consiliul județean. În 2008 chiar a deschis-o, în 2012 și în 2016 fiind plasat pe locul 2.
În legislatura județeană 2008-2012, preotul Mihai Sămărghițan (PSD) a fost coleg cu preotul Achim Băcilă (PNL), chiar dacă pentru doar doi ani. În legislatura județeană 2012-2016, același Sămărghițan (USL) a fost coleg cu preotul Ioan Coșa (PDL). Coșa era din 2010 (încă este) protopop al Sibiului, gestionând administrativ întreaga rețea de parohii din oraș. În legislatura 2016-2020, tot Mihai Sămărghițan (PSD) este coleg cu preotul Simion Săsăujan (PNL).
În această perioadă, la Consiliul Local Sibiu, Arhiepiscopia a avut un singur mandat – preotul Ioan Sârbu, în 2008-2012. Multiple surse au confirmat pentru Să fie lumină faptul că mitropolitul Streza și-a dorit la ultimele alegeri din 2016 să reocupe reduta municipală. Protopopul Coșa n-a mai candidat însă, iar preotul Săsăujan – care trebuia să meargă la candidatură în consiliul local – a fost mutat pe poziția județeană.
„Eu nu am făcut politică în viața mea și nici nu fac politică. Participarea mea este pe linie socială. Așa s-a pus problema”, se justifică părintele în dimineața întâlnirii noastre, la sediul Asociației filantropice Sfântul Nicolae pe care o conduce. Și preotul Săsăujan e pensionat și îmbisericit chiar în lăcașul de cult aflat poartă în poartă cu asociația. Suntem în cartierul Valea Aurie din Sibiu. Părintele Săsăujan are aerul unui bunic blând.
„Înaltpreasfințitul o spus că e bine să particip din partea Arhiepiscopiei ca și consilier. Nici nu știam unde merg eu, la ce partid. Nu prea am vrut, dar dacă ierarhul o zis, te duci…”, povestește.
„Nu a fost opțiunea dumneavoastră (n.r. – candidatura pe lista PNL)?
Nu a fost opțiunea mea. E și o situație caraghioasă. Știți ce e acum în Sibiu, frecuș politic, urât. Preotul Sămărghițan (n.r. – de la PSD) s-a dus și a scris negație pentru președinte (n.r. – recent, consilierii PSD din CJ Sibiu au încercat debarcarea din funcție a președintelui liberal al Consiliului, Daniela Câmpean). M-am jenat eu.
Ăsta e jocul politic.
Nu am știut asta.”
Părintele Săsăujan susține că, deși formal a intrat pe lista unui partid politic, se află în CJ Sibiu dintr-un „scop umanitar, pe ideea interesului oamenilor”. Vede un lucru bun în prezența sa acolo, și oricum „credincioșii mei se bucură că fac parte dintr-un organism de stat”. Părintele e în comisia de asistență socială – domeniu în care e activă chiar asociația filantropică pe care o conduce în numele Arhiepiscopiei. Nu vede un conflict de interese în asta pentru că – spune preotul – organizația sa nu beneficiază de sprijin de la consiliul județean. Dar alte și alte asociații ale Bisericii o fac.
Succesul, ne explică părintele Săsăujan, înseamnă să ai o relație, să cunoști, să faci parteneriate și să fii prezent în locurile în care se ia decizia. Priză la președintele Consiliului Județean, priză la primar. Atât.
„Noi am avut la Mitropolie întâlnire cu toate partidele. Toți au fost la Înaltul (n.r. – Laurențiu Streza). Toți l-au îmbrățișat înainte de alegeri. Înaltul a fost foarte obiectiv. Vă accept și pe dumneavoastră, și pe dumneavoastră. Noi vă dăm oamenii noștri.”
O situație excepțională
Prezența politică a slujitorilor Domnului în administrația locală din Sibiu nu a debutat cu preoții ortodocși. Prima a fost Biserica Evanghelică, prin Forumul Democrat al Germanilor din România, formațiune a minorităților care își găsește loc la fiecare alegeri în legislativele locale din județ. Hans Klein, fost prim-preot evanghelic al orașului Sibiu, a fost vreme de 19 ani consilier local din partea FDGR.
Mai sunt exemple. Ulf Ziegler de la Mediaș, ales în CJ Sibiu în mandatul 2008-2012. Dar și Reinhardt Boltres, preot evanghelic în Agnita, care la scrutinul din 2012 a intrat în consiliul județean sibian. Și la evanghelici e nevoie de încuviințarea chiriarhului, adică a episcopului, pentru a candida purtând haina preoției. Dar subordonarea pe linie clericală e mai puțin strictă, pentru că – puțini fiind, în general – oamenii fac și una, și alta, și serviciu liturgic, și reprezentare politică.
În mare, situația lor ar fi – la nivel teoretic – egala situației excepționale invocate de Patriarhia Română în considerarea candidaturii preoților în alegeri. Evanghelicii sunt într-o situație excepțională. „Suntem o mână de oameni și aici și dincolo, adică și la biserică și în Forum. Greu găsim oameni să umplem o astfel de listă, cineva trebuie să o facă și există înțelegere. Trebuie să ne jertfim”, spune părintele Boltres.
Există preot evanghelist în PNL sau PSD? Nu există, ne răspunde preotul. În ce comisie ați fost în timpul mandatului de consilier județean? În Comisia juridică, arată părintele. Trebuia făcut un raport anual al activității din consiliu pentru Biserica Evanghelică? Nu era necesar, spune Reinhardt Boltres. Pentru preoții ortodocși, însă, era. „Noi până anul trecut trebuia să facem un raport față de Mitropolit cu activitatea noastră, ce am făcut în anul respectiv”, ne-a indicat Mihai Sămărghițan.
Într-o convorbire telefonică purtată cu un reporter Să fie lumină, consilierul episcopal Emanuel Tăvală a descris relația preoților aleși în funcții de decizie locală cu mitropolia: „Ei ciclic își fac un raport de activitate pe care vin și-l prezintă, și ne spun cum au văzut lucrurile, ce ar recomanda. Și noi știm ce se întâmplă.”
Tăceri preoțești
Încercăm, câteva zile la rând, să luăm legătura cu părintele Constantin Necula, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Sibiului. Vrem să îl întrebăm multe. De ce e nevoie, înainte de toate, să vorbim cu reprezentanții unei instituții religioase pentru a obține clarificări și răspunsuri cu privire la activitatea unor consilieri locali sau județeni, fie ei și preoți.
Începusem să ne lovim de refuzurile preoților aleși de a sta de vorbă despre alegerea și activitatea lor. În orașul Victoria, părintele Octavian Smădu, ales independent, ne-a spus doar că a avut binecuvântarea mitropolitului și că și-a strâns singur semnăturile, apoi ne-a recomandat să mergem către Arhiepiscopie pentru alte detalii. „Vorbiți cu părintele Necula. El știe tot. Dar dacă vreți să veniți să vedeți Biserica noastră, haideți. Organizăm la vară festivalul de bătut toaca.”
La Brașov, și mai rău: consilierul județean Ion Manea, preot, ne-a închis telefonul în nas, după un scurt „nu pot să vorbesc fără mandat de la Arhiepiscopie”. Manea e la al doilea mandat pe listele județene ale PSD, în perioada 2008-2012 ocupând un post de consilier local la Zărnești. Conform propriei declarații de interese, în 2012 era vicepreședinte al organizației PSD Zărnești.
Între timp, calitatea politică a preotului Manea s-a rătăcit puțin, pentru că nimeni nu poate spune dacă mai e sau nu membru de partid.
Purtătorul de cuvânt al PSD Brașov, Daniel Giurma, ne-a spus că Ion Manea nu are carnet de social-democrat – și s-a arătat la fel de sigur că „asta e regula, trebuie să ceară aprobare de la Mitropolie pentru orice ieșire publică”.
Liderul PSD Zărnești și actual primar al orașului Alexandru Igrișan a răsturnat însă ipoteza de la centru, susținând într-o conversație telefonică cu un reporter Să fie lumină că Ion Manea (foto – n.r., imaginea a fost preluată de pe site-ul CJ Brașov) este încă membru în filiala sa.
Din nou, la nivelul discursului public, Patriarhia Română le interzice preoților să fie membrii unui partid politic, considerând că asta afectează calitatea liturgică, misionară și confesională a preoției.
Precum la Sibiu, nici în Consiliul Județean Brașov părintele Ion Manea n-a fost singura singura prezență preoțească. În mandatele 2008-2016, din legislativul local a făcut parte și Vasile Oltean. Preot onorific și director al unui muzeu brașovean, Oltean a rotunjit în mod nimerit echidistanța politică bisericească, întrând în CJ pe listele liberalilor. Contactat de un reporter Să fie lumină, fostul lider al filialei PNL Brașov, Artistotel Căncescu, a indicat faptul că partidul a mers către Oltean cu propunerea de candidatură pentru că „e un preot cunoscut, apreciat. El a cerut apoi aprobare de la Mitropolie.”
La Brașov, Arhiepiscopia Sibiului prinsese un loc și în legislativul municipal, prin alegerea pe listele PSD a preotului Eugen Comșulea. În ianuarie 2017, însă, pe fondul unor neînțelegeri, fililala social-democrată l-a exclus pe Comșulea, lăsându-l și fără mandatul de consilier local.
Deși insistăm, nu reușim să dăm de părintele Constantin Necula. Nu-i putem pune nicio întrebare. Purtătorul de cuvânt al Arhiepiescopiei Sibiului are două numere de telefon – unul este în permanență închis, pe celălalt se pot trimite doar mesaje text, apelurile fiind blocate. Trimitem mesaje text, dar nu primim niciun răspuns.
Reușim să vorbim totuși cu Emanuel Tăvală, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei. Ne explică faptul că preoții aleși „au nevoie de aprobare pentru că ei reprezintă Biserica, reprezintă această instituție.” „Ei au fost trecuți pe listele partidelor fără a li se cere afiliere. Aceasta a fost înțelegerea. Acesta a fost raționamentul”, spune Tăvală. Apoi se recuză: „Eu nu am participat la negocieri, la discuții.”
Întrebați la partide! – ne îndeamnă consilierul episcopal.
Poziția partidelor
Fostul lider PSD Sibiu Ion Cindrea, retras în momentul de față de pe scena politică după o serie de acuzații de corupție, a declinat telefonic solicitarea unui reporter Să fie lumină de a discuta despre plasarea preoților ortodocși pe listele partidelor la alegerile locale. „Nu vreau să mai fac declarații publice. Întrebați la noua conducere. Lucrurile au fost transparente. Dar v-ați ales un subiect interesant…”, a încheiat aluziv Cindrea.
Un fost președinte interimar și vicepreședinte al organizației social-democrate sibiene, senatorul Viorel Arcaș, a declarat pentru Să fie lumină că „nu a fost dorința preoților să candideze, a fost vorba de o înțelegere între partide și Mitropolie.”
„Partidele s-au dus către Mitropolie sau Mitropolia a venit către partide?
Acum nu pot să spun eu exact care a făcut primul pas. Și partidele aveau interesul, preotul are o anumită influență, de ce să ne ascundem și ei aveau alte interese, care dacă s-au întâlnit, s-au intersectat.
Și răspunderea preoților aleși e în fața partidului sau a Mitropoliei?
Acum fiecare cu interesul lui. În fața Mitropoliei pentru ce au hotărât că îi lasă să candideze, nu? Și în fața noastră cu votul, normal. Că dacă ai un număr de consilieri, te bazezi pe numărul ăla de voturi.”
Mircea Cazan, actual senator, fost lider PNL Sibiu, s-a scos rapid din ecuație când un reporter Să fie lumină i-a cerut clarificări cu privire la felul în care preoți ortodocși au ajuns pe listele liberale la alegerile locale. „Eu am venit la PNL după alegerile din 2008. Nu am vorbit eu cu Mitropolitul, nu știu nimic. Nici Mitropolitul nu m-a căutat. În 2012 au fost pe lista USL și au venit via PSD. În 2016 nu mai eram eu”, și-a făcut Cazan sumarul. Întrebat punctual despre cazul Achim Băcilă, Mircea Cazan a mai fandat o dată: „Dânsul a considerat că vrea să se retragă și așa a fost.”
Să fie lumină a trimis solicitări de presă către organizațiile județene din Sibiu ale PSD și PNL, cerând clarificarea candidaturilor preoțești pe listele lor la ultimele trei scrutinuri locale. Am încercat să vorbim și cu actualii președinți ai filialelor, Raluca Turcan de la PNL și Bogdan Trif de la PSD.
Într-un final, organizația liberală ne-a trimis un răspuns sumar, care reușește să nu răspundă punctual la nicio întrebare. „Prezența preoților pe listele PNL Sibiu se datorează implicării acestora în comunitatea locală”, susțin sec reprezentanții filialei, arătând în plus că filiala de partid „a inclus pe listele de consilieri locali/județeani: preoți, ingineri, medici, profesori, întreprinzători, avocați”. Organizația PSD Sibiu nu a trimis un punct de vedere.
Epilog cu un funcționar public în sutană
„Dacă ei simt că Biserica nu se implică ne dau cu totul de-o parte”, explică șoptit preotul Emil Mocioiu în intimitatea unei biserici din Șelimbăr. Suntem la puțini kilometri de Sibiu, în fostul fief al lui Daniel Măricuța, odată cel mai bogat primar din țară. Acum a rămas doar putred de bogat, edil nu mai este. S-au schimbat vremurile și în comuna sibiană – și uite că la ultimele alegeri nu doar atotputernicul Măricuța a căzut, au căzut și oamenii Bisericii. Părintele Emil Mocioiu a candidat în 2012 pentru un post de consilier local în comună. A fost pe un loc eligibil pe lista USL și a câștigat mandatul.
„Când ați candidat a fost alegerea dumneavoastră sau vi s-a propus?
Nu ni s-o impus, dar fără aprobarea ierarhului nu se putea face așa ceva. Eu nu mă mai bag niciodată. Deși să știți că pentru spriinirea Bisericii și chiar a oamenilor nu e așa o problemă mare chestia asta.
Și cum? Ați purtat dumneavoastra discuții sau a venit dinspre Mitropolie?
Nu mi-am ales eu, nu, nu. Atât pot să vă spun.
Ați fost înscris în partid?
Nu mai știu formalitățile. Noi am gândit că pe listele unui partid poți mai repede (n.r. – să intri în consiliu).
Cum votați?
Întrebam. Deși consilierii nu le pot știi pe toate care sunte legale, care sunt ilegale. Poți tu să crezi că e ceva foarte bun și să-ți pui semnătura. Conștiința mă mustră puțin. Poate am semnat și eu ceva.”
Părintele Mocioiu nu se ferește să descrie simplu motivul care determină un partid sau altul să își dorească preoți pe liste: pentru accesul la credincioși. De altfel, preotul își ținea audiențele de consilier local la biserică, treceau cetățenii și lăsau hârtii după vecernie. „Am reușit să obținem ceva-ceva (n.r. – pentru biserici). Cu greu, foarte greu.”, își evaluează Emil Mocioiu mandatul.
Și, deși declarativ susține că n-ar mai accepta vreodată să se implice politic, preotul a candidat pentru un nou mandat în 2016, din partea ALDE. Partid al cărui membru se și declară, de altfel, într-o declarație de interese din 2016.
Părintele Mocioiu n-a fost nici el singur în legislativul local din Șelimbăr – l-a acompaniat Valentin Delcă, preot recent devenit funcționar public, ales în 2012 pe listele USL (din partea PSD). Pe Valentin Delcă îl întâlnim în biserica sa improvizată de la parterul unui bloc situat într-un complex rezidențial, chiar la intrarea în Sibiu. Strict administrativ, suntem tot în Șelimbăr. Și tot strict administrativ, parohia nu este a lui Valentin Delcă – care se află aici în calitate de voluntar, făcând servicii liturgice în timpul liber. Delcă și-a suspendat contractul de muncă în preoție, dar și-a păstrat – cu acceptul mitropolitului Streza – o calitate onorifică, care îi permite să slujească în continuare.
De câteva luni, Valentin Delcă este funcționar public. A dat concurs pentru postul de director al Direcției Județene de Cultură, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii care se ocupă – printre altele – și de chestiuni de patrimoniu. În condițiile în care județul Sibiu are peste o mie de clădiri de patrimoniu, iar în două treimi dintre cazuri vorbim de patrimoniu al cultelor religioase (Bisericile Ortodoxă, Luterană și Catolică), instituția poate fi de un real interes pentru cei care administrează o organizație de cult.
Informații obținute de reporterii Să fie lumină indică faptul că plasarea preotului Valentin Delcă la DJC Sibiu s-ar fi făcut printr-o înțelegere PSD-Arhiepiscopia Sibiului perfectată în primăvara anului 2017. Potrivit propriei declarații de interese din 2016, Valentin Delcă este membru PSD Șelimbăr. În ciuda încercărilor repetate de a-l contacta, liderul social-democrat al filialei PSD Sibiu, Bogdan Trif (actualul ministru al Turismului), nu a răspuns solicitărilor Să fie lumină. Trif este unul dintre politicieni locali din Sibiu decorați cu „Crucea Șaguniană”, cea mai înaltă distincție pentru mireni oferită de mitropolitul Ardealului Laurențiu Streza.
Înapoi în parohia improvizată a preotului (în timpul liber) Valentin Delcă! Vine în sutană – nu vezi în fiecare un director de instituție publică în sutană. Discutăm despre prezența în consiliul local. „Nu din pasiune”, se grăbește Delcă să puncteze, „din necesitate și, cum îi zice la noi, din subordonare ierarhică, ascultare ierarhică.” Participarea în alegeri a fost o decizie a ierarhiei și o acceptare a preoților, susține actualul șef peste patrimoniu.
„Deci nu a fost dorința dumneavoastră, să înțelegem…
Aveți impresia că în Biserică se poate face ceva fără voia ierahiei? Nu există. Să am eu o inițiativă – eu vreau să intru în politică – și să-mi spună da, foarte frumos, îți dau voie, intră. Nu există așa ceva.”
Râdem împreună de o asemenea grozăvie.
„Și cum votați?
Se discuta pe comisii. Dar nu mi-au impus niciodată.
A fost strict o convenție să candidați pe listele lor.
Nu a fost cu mine convenția asta.
A fost cu Arhiepiscopia?
Da.”
