O amplă documentare Să fie lumină, fondată pe formularea a zeci de solicitări de acces la informații de interes public și pe compilarea datelor extrase din sute de pagini de documente oficiale, arată că structurile Bisericii Ortodoxe Române au încheiat în ultimul deceniu și jumătate o pletoră de protocoale cu instituții publice locale sau centrale.

Actele i-au permis Bisericii să primească nenumărate forme de sprijin public, să-și consolideze în regim ultra-preferențial baza materială și să obțină o multitudine de beneficii rezervate îndeobște demnitarilor.

Obiectivul protocoalelor a fost să asigure, în principal, disponibilitatea statului român de a aloca bani și resurse publice pentru activitățile și obiectivele private ale Bisericii – și să betoneze această disponibilitate prin hârtii purtând greutatea ștampilelor instituționale și semnăturile olografe ale puternicilor politici perindați de-a lungul anilor la vârful structurilor administrative.

Alte și alte obiective de ordin secundar (dar nu mai puțin importante) au împănat relațiile pe bază de protocol dintre BOR și structurile publice angajate în opera de susținere și favorizare a Preasfințiilor Lor.

În ultimul deceniu și jumătate Biserica a semnat protocoale cu:

» Gabriel Oprea (fost ministru de Interne)

» Călin Popescu Tăriceanu (fost premier)

» Nicolae Bănicioiu (fost ministru al Sănătății)

» Remus Pricopie sau Mihnea Costoiu (foști responsabili la Educație)

la nivelul instituțiilor centrale, dar și cu:

» Neculai Onțanu (fost primar al Sectorului 2)

» Andrei Chiliman (fost edil la Sectorul 1)

» Nicușor Constantinescu (fost președinte de consiliu județean în Constanța)

» Constantin Nicolescu (fost președinte CJ Argeș)

» Ion Prioteasa (încă președinte al CJ Dolj)

la nivelul instituțiilor locale.

Atât Gabriel Oprea (a treia persoană de-a dreapta Patriarhului), cât și Neculai Onțanu (a doua persoană de-a stânga Patriarhului) au fost darnici cu Biserica din pozițiile de putere pe care le-au ocupat. | Foto: Andrei Pungovschi / Mediafax

Plasa de protocoale prin care Biserica și-a extins accesul la resursele publice (de la cele financiare sau imobiliare până la cele de consultanță și asistență) e atât de vastă încât acoperă tot spectrul de activități ale instituției de cult. BOR își asigură, pe bază de protocol, nu doar finanțare publică pentru diferitele sale edificii religioase și afaceri sociale sau acces mai ușor la fonduri europene, în parteneriat cu statul.

Își asigură, de asemenea, și sprijin pentru propriul trust de presă, obținând de la Primăria Sectorului 1, Televiziunea publică ori Biblioteca Centrală Universitară acceptul de a înlesni funcționarea aparatului mediatic al Bisericii. Își asigură și paza cu efective ale Poliției Locale.

Își asigură și un trafic periat de blocaje, cu efective ale Poliției Rutiere. Își asigură și prezența în școli, spitale sau penitenciare. Își asigură și camere video instalate preferențial pe domeniul public, în proximitatea lăcașurilor de cult. Își asigură chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.

Toate aceste tipuri de beneficii acordate de stat sunt cel mai adesea însoțite de o obligație unică asumată de ierarhii BOR: să le primească. Nu e o glumă – chiar acesta e nivelul de exprimare în zecile de protocoale consultate de reporterii Să fie lumină.

Felul în care se aștern cuvintele între partenerii instituționali este ilustrativ pentru simbioza indestructibilă stat-BOR – dar mai ales pentru felul în care resursele publice ajung să consolideze mijloacele și puterea Bisericii. Sintagme precum interes public, bună guvernare sau transparență instituțională nu-și au locul în acest peisaj. Cuvântul care caracterizează cel mai bine relația pe bază de protocol dintre instituții și BOR este spoliere.

Beneficiile obținute de Biserica Ortodoxă pe bază de protocol contribuie la consolidarea și extinderea unor rețele private – bisericile finanțate de stat sunt proprietatea BOR, centrele rezidențiale din rețeaua socială finanțată de stat sunt tot ale BOR, până și bunurile care constituie infrastructura educațională în centrele de învățământ teologic sunt prevăzute expres ca fiind în proprietatea Bisericii (deși cheltuielile lor administrative sunt acoperite de stat).

Iată ce am aflat după obținerea și consultarea zecilor de protocoale semnate de ierarhii instituției de cult cu autorități publice.

Obligațiile statului, drepturile Bisericii

În Argeș, pe bază de protocol se construiește o catedrală ortodoxă. Consiliul județean (CJ) își asumă să asigure acoperirea unor cheltuieli de construcție; Arhiepiscopia se angajează să utilizeze fondurile primite pentru realizarea lucrărilor.

În Cluj, pe bază de protocol se promovează valorile religioase românești. CJ se angajează să acorde sprijin financiar, dar și consultanță și asistență de specialitate. Eparhia se angajează să colaboreze cu partenerul său și să participe la inițiative de sensibilizare a comunității clujene.

În Constanța, pe bază de protocol se obțin finanțări din fonduri comunitare. CJ se angajează să informeze Biserica cu privire la oportunitățile de finanțare în vederea dezvoltării serviciilor de asistență socială, dar și să sprijine extinderea serviciilor instituției de cult. Arhiepiscopia se angajează să participe la întâlniri, grupuri de lucru, comisii și alte tipuri de reuniuni în vederea stabilirii și implementării programelor convenite.

Și inspectoratul școlar din județ reglează din protocol relația cu eparhia BOR, pe care se obligă s-o atragă în proiecte educaționale finanțate, coordonate și monitorizate de instituția publică. Biserica își ia greaua sarcină de a desemna reprezentanți care să participe în cadrul lor.

În Dolj, precum în Argeș. Pe bază de protocol se ridică o altă catedrală BOR. Doar că, în vreme ce biserica din Pitești a fost inaugurată, cea din Craiova e încă în faza de șantier, după mai bine de un deceniu de finanțare și peste 3.5 milioane de lei bagați în zidurile sale doar de Consiliul Județean Dolj (au contribuit financiar și alte entități publice, precum Secretariatul de Stat pentru Culte). 

Totuși, protocolul promite. La propriu: una dintre prevederile sale instituie obligativitatea invitării reprezentanților Consiliului Județean Dolj la evenimentul de recepție, după terminarea lucrărilor. Instituția publică e atât de scrupuloasă încât prevede expres inclusiv invitarea reprezentanților săi la recepțiile parțiale. În rest, banii publici se dau cu dragă inimă.

Opt acte adiționale au fost semnate la acest protocol din 2007 până în 2017. Fiecare act adițional a venit cu sute de mii de lei pentru Arhiepiscopia Craiovei de la Consiliul Județean Dolj.

În București, în centrul orașului, pe bază de protocol se înalță semeață cea-mai-catedrală dintre toate: Catedrala Mântuirii Neamului. Și pentru că banii publici ajung oricum pentru toate, Consiliul Local al Sectorului 1 se obligă în cadrul parteneriatului să sprijine inclusiv activitățile Trinitas TV și ale Radio Trinitas, vârfurile de lance ale prezenței BOR în zona media.

Biserica primește cu bucurie și se angajează să selecteze și câteva biserici spre reabilitare. Tot pe bani publici.

Tot în Capitală, modelul face prozeliți – iar Consiliul Local al Sectorului 2 înhamă și el bugetele publice, pe bază de protocol, la efortul edificării Catedralei Neamului. Nici administrația acestei părți de București nu-și dozează generozitatea și mai prevede la obligații și reabilitarea unor clădiri administrative ale Bisericii Ortodoxe.

Autoritatea publică mai plusează și cu Poliția Locală, trimisă să asigure paza în bisericile de pe raza sectorului. Și tot în proximitatea lor – își dă cuvântul scris consiliul local – vor fi instalate sisteme video.

În Mehedinți, Satu Mare, Mureș, Brăila, Buzău, Arad, Bistrița, Gorj, Galați sau Brașov, pe bază de protocol – semnat fie la nivelul inspectoratelor județene, fie la nivelul fiecărei școli în parte – se asigură o educație pornind de la principiile tradiționale ale moralei creștine. Așa scrie în Protocolul de parteneriat “Școala și Biserica” instituit la nivelul mai multor județe din țară. Unitățile de învățământ semnatare se obligă să organizeze ore de religie, să invite preotul la diverse ceremonii, dar și să-i aducă la cunoștință problemele de ordin spiritual ale elevilor.

Preotul se angajează să vină, să consilieze, să răspândească vorbele Domnului.

Dacă toate acestea vi se par excesive, aflați că tot pe bază de protocol se edifică relațiile adesea simbiotice (și întotdeauna lucrative) ale Patriarhiei Române cu Ministerele Afacerilor Interne, Educației, Sănătății, Agriculturii sau Românilor de Pretutindeni.

Am solicitat protocolul semnat între Ministerul Agriculturii și Patriarhie la minister. De aici ni s-a transmis că documentul nu există în instituție și ni s-a sugerat să îl cerem la Patriarhie. | Foto: Răzvan Chiriță / Mediafax

Și tot pe bază de protocol lucrează Biserica Ortodoxă cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul General al Poliției, Societatea Română de Televiziune sau Biblioteca Centrală Universitară Carol I.

Cireașa de pe tort nu poate fi altceva: tot un protocol, semnat cu cea-mai-instituție dintre toate, Guvernul României. Palatul Victoria își ia angajamentul să informeze partenerul BOR cu privire la oportunitățile de finanțare publică în vederea dezvoltării și diversificării serviciilor sale sociale. De asemenea, să coopereze în domeniul incluziunii cu ONG-urile care funcționează în cadrul sau cu binecuvântarea BOR.

Ce se obligă Patriarhia sub aceste auspicii generoase? Să valorifice oportunitățile de finanțare prezentate de stat. Și să ofere informații despre organizațiile nonguvernamentale care funcționează în cadrul sau cu binecuvântarea Bisericii (pentru ca statul să poată coopera cu ele, așa cum și-a asumat prin protocol).

În baza protocolului semnat între Guvern și Patriarhie, ONG-urile BOR, care oferă servicii sociale, au un avantaj în fața celorlalți furnizori privați de servicii sociale. | Foto: Andrei Pungovschi / Mediafax

Să fie lumină!

Investigăm demersurile birocratice și administrative care au transformat Biserica Ortodoxă în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice. Dar pentru a obține, compila și publica datele și informațiile necesare, avem nevoie de sprijinul tău financiar.

În toamna anului 2007, acum mai bine de un deceniu, Preafericitul Daniel – abia instalat în fruntea BOR, la momentul respectiv, după moartea Patriarhului Teoctist – trasa direcțiile viitoare ale relației Biserică-stat, chemându-l pe ultimul să dea BOR ce-i al BOR, adică mijloacele financiare necesare împlinirii vocației sale sociale.

Cuvintele patriarhului pun în context simbolic istoria înălțării imperiului privat al Bisericii din hârtiile publice semnate de-a lungul ultimului deceniu și jumătate de Preasfințiile lor, Părinții Episcopi ai BOR:

“Fondurile alocate de Stat şi de Uniunea Europeană sunt importante și benefice, dar pentru a le folosi corect e nevoie și de o motivație spirituală și etică profundă, în vederea cultivării demnității umane a celor în nevoi. În omul bolnav, sărac, flămând şi gol, umilit sau privat de libertate, este prezent tainic Hristos Însuşi […], Care revarsă ploaia Sa şi peste cei buni şi peste cei răi.

Pe cei buni îi răsplăteşte, pe ceilalţi îi miluieşte.”

Protocoalele Bisericii, pas cu pas

Ministere

În octombrie 2007 Guvernul Tăriceanu semnează cu Patriarhia Română un protocol de colaborare în domeniul incluziunii sociale. Guvernul se obligă ca prin Ministerul Muncii și alte instituții publice să implice reprezentații Bisericii în procesele de consultare privind actele normative și prioritățile din domeniul incluziunii sociale.

De asemenea, Guvernul își ia angajamentul de a informa partenerul BOR cu privire la oportunitățile de finanțare puse la dispoziție de minister în vederea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale. Ce se obligă Patriarhia sub aceste auspicii generoase? Să participe, să asigure nu bani, ci implicarea propriilor structuri în programele anunțate de stat, dar și să țină la curent statul cu informații despre rețeaua BOR de ONG-uri pentru ca statul să știe cu cine are de cooperat. Protocolul a fost inițial semnat pe 10 ani, cu prelungire anuală.

Protocolul de cooperare semnat între Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în 2014 are ca scop sprijinirea activităților spiritual-culturale și social-misionare desfășurate de BOR. Practic, în baza prevederilor instituite, orice deplasare a mașinii patriarhale poate primi antemergător de la poliție.

MAI se obligă să ia măsurile de ordine și siguranță publică necesare la manifestările BOR; să faciliteze îndrumarea deplasărilor coloanelor auto ale Patriarhului și ale delegațiilor oficiale din străinătate, prin dispozitive de poliție rutieră; să faciliteze Patriarhului efectuarea formalităților de trecere a frontierei în cazul deplasărilor sale externe; să informeze Patriarhia cu privire la amenințările potențiale la adresa personalului sau obiectivelor BOR; să ofere protecție Patriarhului pe timpul participării sale la manifestări și evenimente publice, la solicitare sau în situația în care există riscuri la adresa integrității acestuia.

Patriarhia se angajează prin protocol să informeze în timp util structurile MAI cu privire la itinerarele de deplasare ale Patriarhului; să ofere acces personalului MAI în obiectivele BOR; să ofere serviciu religios, în cazurile deosebite, la cerere. Protocolul Patriarhie-MAI se prelungește de la an la an dacă părțile nu-și exprimă voința contrară.

S-au semnat trei acorduri între Patriarhie și Ministerul Sănătății, primul în 1995 referitor la acordarea asistenței religioase în unitățile sanitare, al doilea în 2008 (încă în vigoare), al treilea în 2015 (și-a încheiat efectele în 2017).

În iulie 2008 este semnat Protocolul de cooperare privind parteneriatul Asistență Medicală și Spirituală, cu scopul integrării celor două. Printre obiectivele specifice ale protocolului se află și îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală prin creșterea gradului conștientizării privind importanța vaccinării sau a consultațiilor periodice și a unor analize anuale. De asemenea, părțile își propun elaborarea unor măsuri de prevenire a transmiterii unor boli precum HIV-SIDA sau TBC în rândul comunității.

În ciuda intențiilor generoase anunțate de hârtie, Biserica Ortodoxă are un discurs virulent împotriva mijloacelor contraceptive și a introducerii educației sexuale în școli, considerând că singurul mijloc prin care tinerii se pot proteja de boli cu transmitere sexuală este abstinența până la căsătorie.

Prin protocolul din 2008, Ministerul Sănătății se angajează să implice Biserica în grupuri de lucru, comisii și alte reuniuni de specialitate, să informeze structurile BOR cu privire la oportunitățile de finanțare pentru dezvoltarea serviciilor de asistență destinate categoriilor defavorizate, să asigure condiții optime în centrele publice de sănătate pentru desfășurarea activităților de asistență spirituală. Patriarhia se obligă să desemneze reprezentanți în structurile consultative în care este chemată de Minister, să coopereze în cadrul proiectelor, să identifice comunități vulnerabile văduvite de acces medical, dar și să participe la campanii de informare privind calitatea vieții.

Practic, protocolul din 2008, aflat încă în vigoare, extinde prevederile protocolului din 1995, care stabilea în principal condițiile de numire, încadrare și salarizare ale preoților slujitori din parohiile arondate spitalelor și altor unități sanitare. Acești slujitori sunt numiți preoți de caritate și se află pe statele de plată ale unității medicale a cărei capelă o deservesc.

Protocol de colaborare între Patriarhie și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni semnat în 2018 vizează susținerea tuturor activităților BOR de peste granițe de la construcția, reparația, conservarea și dotarea bisericilor românilor de pretutindeni până la  proiecte culturale, educaționale.

Protocolul instituie necesitatea ca orice solicitare venită la Minister și înaintată de o unitate de cult BOR din afara granițelor să fie aprobată doar după ce se obține recomandarea scrisă a Preafericitului Daniel. Scopul general, decid părțile, e menținerea vie a conștiinței și identității românești în rândul comunităților din afara țării. Protocolul e încheiat pe un an.

Gabriel Oprea, în calitatea sa de ministru MAI, este cel care semnează protocolul cu Patriarhia în 2014.

Cazul mai special al educației

În cazul sistemului educațional, la nivel central protocoalele dintre Ministerul Educației  și Patriarhie vizează condițiile de organizare ale învățământului teologic universitar și preuniversitar. La nivel local, protocoalele încheiate între centrele eparhiale și inspectoratele școlare județene sau direct între școli și parohii vizează prezența și implicarea directă a reprezentanților bisericii în actul educativ de masă, nu doar cel teologic.

În mai 1991...

…Patriarhia a semnat un protocol cu Ministerul Învățământului și Științei care reașeza bazele învățământului universitar teologic. Numirea și menținerea cadrelor didactice pentru disciplinele teologice se făceau, sub prevederile protocolului, de către Patriarhie, cu acordul fiecărei universități.

Salarizarea cadrelor didactice și a personalului administrativ, acordarea de burse, cheltuielile ocazionate de întreținerea spațiilor de învățământ, a cantinelor și căminelor erau asigurate din bugetul Ministerului. Dar Biserica își păstra dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile ș imobile destinate procesului de învățământ, doar administrația urmând să se integreze în organigrama universităților. 

Pe 1 ianuarie 1993...

…intră în vigoare un Protocol semnat între Ministerul Învățământului și Secretariatul de Stat pentru Culte privind funcționarea învățământului teologic preuniversitar, adică a seminarelor teologice.

Acestea sunt integrate învățământului de stat și puse sub autoritatea inspectoratelor școlare județene – deși protocolul prevede expres că încadrarea sau promovarea cadrelor didactice se face doar cu acordul prealabil al conducătorilor de cult, adică al episcopilor care au jurisdicție canonică în județul respectiv. Salarizarea personalului angajat la seminare era preluată de Ministerul Învățământului.

În mai 2014...

…se semnează un Protocol cu privire la predarea religiei în școli și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar și universitar. Părțile semnatare sunt Ministerul Educației, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte.

Practic, protocolul instituie un control și mai sever al unității de cult asupra cadrelor didactice și administrative din unitățile de învățământ teologic, care nu pot fi încadrate decât cu avizul scris al chiriarhului locului (de la profesorii de religie din școlile cu profil teoretic, până la cadrele universitare din facultățile de teologie).

Retragerea acestui aviz, menționează Protocolul, duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă – și se face, teoretic, pentru abateri grave de la doctrina sau morala cultului. De asemenea, ocuparea funcțiilor de conducere în învățământul teologic preuniversitar și universitar se face cu avizul scris al chiriarhului.

Condițiile de carieră în facultățile de teologice prevăd și faptul că, dacă un cadru didactic pierde dreptul de a mai preda, fiindu-i retras avizul scris de către episcop (pentru abateri doctrinare, liturgice, morale sau canonice), atunci el pierde acest drept în toate facultățile de teologie. Prevederea e aceeași pentru funcțiile de conducere. Biserica își păstrează dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor destinate învățământului teologic, pentru administrarea acestora (pe cheltuiala universităților) încheindu-se contracte de folosință gratuită.

Cu alte cuvinte, Biserica dă în folosință gratuită spații în care ea însăși își desfășoară activitatea, care e preluată în organigrama universitară. Nu și asimilată practicilor universitare, din moment ce episcopul care păstorește canonic în orașul universitar are drept de viață și de moarte asupra carierelor celor încadrați în învățământul teologic.

La nivel local, protocoalele vin să traseze liniile implicării bisericii în învățământul de masă care nu are legătură cu învățământul teologic.

În cazul inspectoratelor școlare avem situații în  care școlile au încheiat direct parteneriate cu parohiile din zona lor, independent de inspectorate, dar și situații în care centrele eparhiale au încheiat un protocol cadru cu inspectoratele școlare care a stat apoi la baza colaborării dintre școli și parohii.

De exemplu, în Arad 32 de școli au semnat acorduri de colaborare cu parohiile. În Galați în această situație sunt 127 de școli din 142, iar în Brașov 35 de școli colaborează cu parohiile în baza unor acorduri. În Bistrița – Năsăud protopopiatele au venit cu un model de parteneriat școală-biserică, care a fost preluat de 34 de școli. În Buzău, pe site-ul inspectoratului există din februarie 2018 un model de parteneriat Școală- Biserică, fără obligativitatea ca școlile să încheie astfel de parteneriate.

A doua situație este cea în care arhiepiscopiile/episcopiile au încheiat protocoale cadru direct cu inspectoratele școlare județene. Istoria acestor protocoale stă într-o întâlnire a inspectorilor de religie din toate județele care a avut loc la Tulcea în 2013. Mai mulți participanți au atras atenția că există deficiențe de comunicare între școli, parohii și profesorii de religie. Iar pentru a le remedia, s-a concluzionat la întâlnire, ar trebui semnate protocoale de parteneriat între unitățile de învățământ și cele de cult.

Un model este de găsit și văzut în cazul județului Maramureș, al cărui inspectorat școlar găzduiește online, din 2013, un protocol avizat în acest sens. Obiectivele sale sunt educația școlarilor pornind de la principiile tradiționale ale moralei creștine sau consilierea elevilor cu probleme morale și spirituale, dar și acțiuni de voluntariat sau prevenirea abandonului școlar.

Școala semnatară se obligă să invite preotul în momentele importante, festive; să susțină organizarea orelor de religie; să poarte discuții cu preotul în cazul problemelor de ordin spiritual cu care s-ar confrunta elevii; să pună la dispoziția cultului sau a profesorului de religie spații disponibile (săli de clasă) pentru desfășurarea unor ședințe, întruniri sau acțiuni comune.

Profesorul de religie semnatar se angajează, prin protocol, să anunțe preotul paroh cu privire la starea și nevoile duhovnicești ale elevilor; să invite la lecții deschise preotul; să se implice în activitățile parohiei, ajutând preotul la organizarea unor evenimente precum spovedania elevilor, participarea la procesiuni religioase și altele.

Mai toate protocoalele semnate între inspectoratele școlare și centrele eparhiale vizează această prezență a preoților la deschiderea anului școlar. | Foto: Guvernul României

La ISJ Constanța, unde un protocol de colaborare reglează termenii între instituția bugetară și Arhiepiscopia Tomisului din martie 2013, simbioza este și mai profundă. Practic, actul semnat între parteneri instituie o cooperare nu doar în sensul derulării unor activități educaționale comune, ci și în direcția conceperii și derulării unor proiecte comune.

Scopul general fixat e pregătirea spirituală a copiilor pentru o viață socială echilibrată.

Metodele? Aceleași dintotdeauna când vine vorba de relația stat-BOR. Inspectoratul școlar se obligă să redacteze proiecte educaționale în care sa atragă și Biserica; să constituite echipele de proiect și să identifice spațiile necesare activităților proiectate; să mobilizeze elevii, studenții și părinții pentru desfășurarea optimă a activităților întreprinse alături de partenerul BOR; să coordoneze și monitorizeze activitățile.

Biserica se angajează să promoveze proiectele în care e luată partener; să participe la ele, prin reprezentanți desemnați ; să asigure materiale informative de interes comun.

Au mai semnat protocoale cu centrele eparhiale în 2013 inspectoratele școlare județene Mehedinți și Satu Mare. În 2014 și 2015 au semnat astfel de protocoale și ISJ Mureș și Brăila.

Parteneriatele dintre centrele eparhiale și consiliile județene i-au adus Bisericii bani, terenuri, clădiri și tratamente preferențiale. | Foto: Adrian Piclisan / Mediafax

Consilii Județene

Într-o convenție-cadru de parteneriat și cooperare, adoptată în noiembrie 2005, părțile (Arhiepiscopia Alba Iulia și Consiliul Județean Alba) convin să contribuie prin acțiuni comune la promovarea tradițiilor, spiritualității și elementului românesc, ca valori apte să personalizeze o cultură și să constituie repere pentru dezvoltarea turismului.

Un protocol de colaborare semnat în octombrie 2012 între Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Consiliul Județean Argeș Părțile fixează termenii susținerii financiare pentru continuarea lucrărilor de construire a Catedralei Ortodoxe Sfânta Filofteia din Pitești. Structura publică locală își asumă să asigure acoperirea unor cheltuieli de construcție. Arhiepiscopia se angajează să utilizeze fondurile primite pentru realizarea lucrărilor.

Un al doilea protocol de colaborare e semnat în august 2014 între Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Consiliul Județean Argeș. Părțile convin sprijinirea activităților lăcașurilor de cult, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, dar și pentru nevoi de construcții sau reparații ori pentru reamenajarea sediilor administrative ale eparhiilor, ale unităților de învățământ teologic, ale centrelor de asistență socială și medicală deținute de unitatea de cult (precum și pentru susținerea propriu-zisă a  activităților derulate de acestea). Practic, protocolul prevede finanțarea tuturor cheltuielilor bisericești curente.

O serie întreagă de alte protocoale perfectate de CJ Argeș cu eparhia BOR din județ atribuie Bisericii în folosință gratuită, pentru perioade mergând de la 10 ani la 49 de ani, terenuri și construcții necesare desfășurării activităților de cult. Arhiepiscopia primește bunuri imobiliare pentru edificarea unor biserici, dar și pentru necesitățile sale birocratice – în cel puțin două situații identificate de Să fie lumină, eparhiei i se acordă bunuri din domeniul public spre a servi ca sedii de protopopiat sau incinte administrative.

O convenție de colaborare semnată în iunie 2004 între Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și CJ Cluj stabilește punerea în aplicare a unor programe de protecție socială și promovarea valorilor culturale și religioase românești la nivelul județului. După modelul deja consacrat, Consiliul se angajează să acorde sprijin financiar, dar și consultanță și asistență de specialitate. Eparhia se angajează să colaboreze și să participe la inițiative de sensibilizare a comunității clujene.

Protocol de colaborare semnat între Arhiepiscopia Tomisului și CJ Constanța în aprilie 2012 pentru zece ani, pune bazele unei colaborări extinse în programe din domeniul asistenței sociale, precum și proiecte comune depuse în cadrul unor sesiuni de finanțare din fonduri comunitare. Scopul colaborării este o comunitate sănătoasă din punct de vedere fizic, psihic, social și spiritual.

Obligația consiliului este să să informeze Biserica cu privire la oportunitățile de finanțare în vederea dezvoltării serviciilor de asistență socială, dar și să sprijine dezvoltarea serviciilor instituției de cult. Obligațiile Arhiepiscopiei în toată această colaborare sunt să participe și să sprijine, dar nu orice. Să sprijine însăși dezvoltarea serviciilor spirituale în cadrul sistemelor publice de asistență medicală și socială.

Protocol de cooperare dintre Arhiepiscopia Craiovei și CJ Dolj, semnat în 2007, valabil tot zece ani, vizează acordarea unui sprijin financiar continu, din banii județului, pentru ridicarea Catedralei Sfântul Ioan Botezătorul din Craiova. În 2017 protocolul este prelungit pentru încă trei ani. În baza acestui protocol Arhiepiscopia a primit pentru o catedrală care nu e încă terminată peste 3,5 milioane de lei.

Colaborarea dintre Consiliul Local Sector 1 și Arhiepiscopia Bucureștilor ia naștere în 2006. În 2008 intră în joc și al treilea partener – Patriarhia Română. Sprijinul financiar acordat de consiliu implică – Catedrala Neamului, Trinitas TV și Radio Trinitas, reabilitarea  clădirilor de cult, construirea unor noi lăcașuri de cult, construirea și amenajarea unor grădinițe pe lângă parohii. De asemenea, consiliul se obligă să dea bani, să elibereze avizele și autorizațiile necesare, să prevadă în bugetul său resurse dedicate exclusiv realizării obiectivelor protocolului. Protocolul a fost semnat pe 5 ani, cu prelungire tacită automată la expirarea termenului inițial.

Consiliul Local Sector 2 a semnat protocoale de colaborare cu Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română în 2010 și 2017. Ultimul este valabil până în 2022. Printre obligațiile asumate de consiliu – finanțarea lucrărilor de la Catedrala Neamului, reabilitarea, consolidarea lăcașurilor de cult din sector, dar și construirea unor noi lăcașuri de cult.

Noutățile aduse de protocolul semnat în 2017 sunt – asigurarea pazei și ordinii la manifestările religioase importante de către Poliția Locală și instalarea unor sisteme video pe domeniul public, în zona lăcașurilor de cult. De asemenea, consiliul se angajează să realizeze locuri de joacă pentru copiii care își însoțesc părinții la manifestări religioase. Entitățile BOR semnatare se obligă să transmită propuneri de proiecte și cereri de finanțare și să avizeze programele comune derulate.

Alte instituții

În 2017 Patriahia Română semnează un acord de cooperare cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în vederea realizării de către Biserică a unor lucrări științifice sau educative dedicate trecutului recent al BOR. În acest sens, acordul prevede stabilirea unei liste de materiale arhivistice regăsite în arhiva CNSAS care vor fi puse la dispoziția Patriarhiei prin fotocopiere sau digitizare. Costurile sunt suportate de BOR. Protocolul este semnat pe 3 ani.

Protocolul semnat în 2013 între Administrația Națională a Penitenciarelor și Patriarhia Română privește asigurarea asistenței religioase ortodoxe în penitenciare. Precum în cazul preoților din spitale, și cei din penitenciare sunt integrați personalului ANP, dar sunt sub ascultare canonică față de episcopul locului, cel care poate decide retragerea lor din funcție.

De semnalat că protocolul interzice expres ca spațiile sfințite de BOR să fie folosite de către alte culte sau asociații religioase fără acordul scris al Bisericii. Deși aceste spații sunt, de drept, ale unităților de detenție.

ANP și Patriarhia se angajează să colaboreze plenar pentru definirea unor direcții de acțiune în domeniul reintegrării deținuților în societate – și totuși eșecul statului român este, la rândul său, plenar în acest sens, rata de recidivă fiind încă la cote alarmante în penitenciarele românești, iar serviciile de probațiune funcționând subfinanțate, ineficiente în a observa și monitoriza revenirea în libertate a foștilor deținuți.

Protocolul de colaborare semnat în 2011 între Editurile Patriarhiei Române și Biblioteca Centrală Universitară Carol I (BCU) are ca obiectiv promovarea valorilor culturale naționale și, în acest sens, organizarea unor evenimente comune.

Protocolul primește un adițional la nici o lună de la zile de la intrarea în vigoare. Prin acest acord secund, prevederile inițiale se extind cu o serie de facilități acordate Bisericii, printre care și posibilitatea ca postul de televiziune TRINITAS să filmeze emisiuni și interviuri în incinta Bibliotecii.

Biserica se obligă la rândul ei să-i plimbe pe la Patriarhie pe oaspeții de seamă ai BCU, dar și să intermedieze deschiderea unei filiale a Bibliotecii în cadrul Facultății de Teologie. Unitatea de învățământ superior funcționează în cadrul Universității din București – ar fi, în mod normal, o simplă formalitate deschiderea unei filiale BCU, din moment ce toate facultățile cu profil teoretic din cadrul UB dispun de așa ceva.

În cazul Teologiei, însă, lucrurile sunt mai complicate. Doar studenții, cercetătorii și personalul facultății pot beneficia de serviciile filialei – deși în restul rețelei BCU accesul e deschis tuturor posesorilor de card de utilizator emis de unitatea centrală a Bibliotecii. Surse Să fie lumină descriu o gestiune ciudată a filialei BCU de la Teologie, în condițiile în care sala de clasă în care funcționează biblioteca e mai tot timpul cu ușa închisă.

Unul dintre bibliotecarii unității este preotul Paul Crângașu, hirotonit recent, fiul unui alt preot, Nicolae Crângașu, de la Biserica Visarion din Capitală, mai cunoscut în rolul de șef de șantier la Catedrala Mânturii Neamului. Părintele-bibliotecar Crângașu n-ar veni să deschidă filiala BCU de la Teologie cu săptămânile.

 

În 2000 și 2005, Patriarhia Română a semnat protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției (IGP), pentru prevenirea și combaterea furturilor de bunuri aflate în deținerea unităților bisericești.

Prin protocolul din 2005, IGP se angaja – să acorde sprijin, de pildă, prin unitățile teritoriale, la solicitarea unităților bisericești, în vederea fotografierii obiectelor de cult considerate de valoare; sau să intervină direct în cazurile mai deosebite instrumentate de Inspectoratele Județene sau de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, să le preia în anchetă și să informeze direct conducerea Patriarhiei despre rezultatele cercetărilor, inclusiv cu privire la personalul laic sau clerical eventual implicat.

În acest sens, protocolul instituie obligativitatea realizării unor legături directe între factorii de conducere din cadrul Patriarhiei Române și ai episcopiilor BOR cu ofițerii din cadrul Direcției de Investigații Criminale și cei ai inspectoratelor județene de poliție care desfășoară activități specifice în zona patrimoniului. Biserica se angajează prin protocol să coopereze cu partenerul, să inventarieze, să fotografieze, să monteze sisteme de alarmă cu asistența unităților de poliție, să organizeze acțiuni de control (executate de ofițeri IGP).

Cu televiziunea publică Patriarhia are semnate două protocoale în 2013 și 2017. În baza lor BOR beneficiază gratuit de – înregistrări de arhivă ale televiziunii publice, filmări brute sau materiale finite de la diverse evenimente de interes general, dreptul de a prelua transmisiuni în direct, dar și sprijin logistic și consultanță pentru diferite proceduri tehnico-artistice. Mai primește, tot gratuit, aparatura TVR rămasă nefolosită în urma reînnoirii stocului. Despre relația TVR-Patriarhie puteți citi mai multe AICI.

(A contribuit la realizarea acestui articol Paula Căbescu)

Să fie lumină!

Investigăm demersurile birocratice și administrative care au transformat Biserica Ortodoxă în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice. Dar pentru a obține, compila și publica datele și informațiile necesare, avem nevoie de sprijinul tău financiar.

Despre autori

Face presă scrisă de un deceniu. Este editor co-fondator al publicației online Dela0.ro. Coordonează proiectul Să fie lumină alături de Ovidiu Vanghele.
A debutat la Realitatea TV, în 2007. A făcut jurnalism de televiziune și la Digi24. Este reporter la Dela0.ro din 2014, an în care a ales presa alternativă.
Articolul precedentDușmanul Bisericii