În ultimul deceniu de activitate Biserica Ortodoxă Română și-a dublat prezența social – filantropică. Cifrele spun povestea acestui succes: dacă în 2007 instituția de cult administra 399 de centre de asistență, în 2017 numărul acestora ajunsese la 779.

În termeni absoluți, contribuția Bisericii Ortodoxe în activități social-filantropice a crescut de aproape patru ori în ultima decadă. Suma cheltuită în 2007 de structurile BOR pentru a veni în sprijinul semenilor – fie ei copii, adulți sau bătrâni – era de 30 de milioane de lei. Pentru 2017, Patriarhia Română a anunțat un cuantum de 111 milioane de lei.

Aceasta este dimensiunea caritabilă a acțiunilor BOR, motivul care îl determină pe Patriarhul Daniel să spună la startul anului 2018 că “Biserica Ortodoxă este cel mai mare filantrop din punct de vedere al contribuției în lucrarea socială”. Întâistătătorul BOR iese public cu acest mesaj la fiecare început de an, prezentând contribuții de zeci sau sute de milioane de lei, bani puși cu generozitate de instituția de cult la temelia operei sale sociale.

De la Patriarhie aflăm că BOR a cheltuit în ultimii zece ani 150 de milioane de euro în activitățile sale social-filantropice, servind sute de mii de beneficiari.

Diavolul se ascunde însă în detalii. Adică în structura cheltuielilor caritabile ale Bisericii Ortodoxe. O documentare Să fie lumină, ale cărei date le strângem și corelăm de aproape jumătate de an, arată că o bună parte din rețeaua socială deținută de BOR este construită, dezvoltată și susținută din bani publici.

Cu alte cuvinte, filantropia de milioane a Bisericii Ortodoxe, făcută cu „jertfă, efort și grijă față de popor”, este finanțată, în procente însemnate, și din bugetele centrale și locale. Dimensiunea exactă a contribuției publice în totalul filantropic anunțat anual de BOR nu o știm și nu o putem stabili, pentru că Biserica Ortodoxă alege lipsa de transparență până și în ceea ce privește activitatea sa social – filantropică.

Am trimis în ultima jumătate de an solicitări de clarificare către zece centrele eparhiale, episcopii sau arhiepiscopii active în zona demersurilor caritabile ale BOR. Majoritatea au refuzat să ne dezvăluie cum arată structura financiară a activităților sociale. O serie de date publice ne-au ajutat, însă, să reconstituim o parte din filantropia Bisericii Ortodoxe și să stabilim, dincolo de orice dubiu, că zeci de milioane de lei, bani publici, intră an de an în opera caritabilă asumată discursiv de preasfințiile și înalt-preasfințiile lor.

Știm mecanismele prin care BOR ajunge la banii publici, la nivel central sau local. Urmărind aceste mecanisme putem spune povestea întreagă a filantropiei Bisericii Ortodoxe.

De ce e important? Pentru că, după munca pastorală, misiunea socială este a doua cea mai importantă rațiune de existență a instituției de cult.

Dar și pentru că, de fiecare dată când se discută de finanțarea bugetară multiplă de care beneficiază BOR, ierarhii vin cu ubicuul argument al filantropiei.

E un adevăr parțial, însă, ceea ce spun înalții prelați ortodocși: filantropia Bisericii este, la rândul ei, o afacere pe bani publici.

Prolog

Pentru ca Preafericitul Daniel să se mândrească în 2018 cu o activitate social – filantropică de peste o sută de milioane de lei, Biserica Ortodoxă Română a trebuit să dezvolte rețeaua de centre de care dispune astăzi. Construcțiile destinate activităților filantropice sau operațiunile de diversificare a serviciilor sociale sunt numărate de Patriarhia Română la totalul cheltuit în ultimul deceniu, 150 de milioane de euro.

Prin programe precum REGIO, POSDRU, POCU sau POR, programe desfășurate din fonduri europene – deci din bani publici – Biserica Ortodoxă Română a câștigat proiecte în valoare totală de 125 de milioane de lei (n.r. – vorbim strict de proiecte în  care BOR a fost beneficiar principal).

Acestea au vizat construcția de centre educaționale, centre sociale și centre de zi, dar au presupus și profesionalizarea personalului, dezvoltarea structurilor de economie socială, dezvoltarea capacității organizaționale a Administrației Patriarhale și a centrelor eparhiale din cuprinsul Patriarhiei Române “pentru a fi parteneri importanți în domeniul incluziunii sociale la nivel comunitar și național”.

SUMA DE 125 DE MILIOANE DE LEI...

…calculată de Să fie lumină pe baza rapoartelor de contractare aferente fiecărei axe de finanțare comunitară nu este una finală. Ea reprezintă valoarea finanțărilor europene câștigate de BOR în perioada 2008 – 2015, în programe REGIO, POSDRU, POCU sau POR. Lista nu include proiectele PHARE, nici proiectele câștigate după 2016 sau pe cele în care BOR e partener, nu aplicant principal.

Tot pentru construcția și dezvoltarea rețelei sociale, mai exact pentru construcție de așezăminte sociale, pentru dotări și/sau reparații la astfel de imobile, Biserica Ortodoxă primește fonduri și de la Secretariatul de Stat pentru Culte, instituție centrală aflată în subordinea Guvernului.

Conform unei centralizări realizate de Să fie lumină, între 2013 și august 2018 BOR a primit un sprijin bugetar de 23.000.000 lei pentru a-și acoperi astfel de cheltuieli în activitatea socială.

Și tot pentru a-și asigura baza materială necesară desfășurării acțiunilor caritabile, Biserica Ortodoxă beneficiază – în multiple instanțe documentate de Să fie lumină – de folosința gratuită a unor imobile sau de transferul de proprietate operat de stat către diferite entități-satelit ale instituției de cult.

Odată asigurată rețeaua de centre, Biserica Ortodoxă are de împlinit a doua necesitate majoră în edificarea operei sociale: finanțarea cheltuielilor de funcționare.

Astfel, zeci de milioane de lei merg anual către BOR de la stat pentru susținerea activității centrelor sale. Prin diverse mecanisme financiare, bani publici de la bugetul de stat ori de la cele județene și locale sunt folosiți pentru plata personalului și a utilităților, dar și pentru cheltuielile cu beneficiarii – hrană, medicamente. Iată cazul județelor Alba și Mureș: două treimi din activitatea social-filantropică a Arhiepiscopiei Alba-Iulia (cea mai de succes eparhie BOR în privința proiectelor sociale) se asigură din bugete publice.

Generozitatea financiară a Bisericii, pe care discursul public al BOR o prezintă întotdeauna ca fiind semnul milosteniei creștine, e – în bună măsură – un semn de generozitate a bugetelor publice față de rețeaua de activități sociale asamblată de instituția de cult.

E lesne de înțeles că activitatea social-filantropică este a doua cea mai importantă activitate a BOR, după cea pastorală. În 2017 Patriarhia număra 172 de cantine sociale și brutării, 110 centre de zi pentru copii, 36 centre de tip familial, 50 de grădinițe sociale și afterschool, 13 locuințe protejate, 40 de instituții care oferă servicii medicale și farmacii, 47 de centre rezidențiale pentru vârstnici, 48 de centre educaționale, 15 centre de urgență, 98 de centre de informare și consiliere, 16 campusuri, 24 de birouri de asistență socială și centre comunitare, 23 de centre de zi pentru vârstnici. Suma totală cheltuită de Biserică, anunțată de însuși Preafericitul Daniel – 110.782.632 de lei.

Harta activității social – filantropice așa cum e ea prezentată de BOR.

Biserica Ortodoxă desfășoară activități social – filantropice prin asociații și fundații înființate cu binecuvântarea BOR, dar și prin parohii, protopopiate și centrele eparhiale (n.r. – arhiepiscopii sau episcopii). Tot ele sunt și entitățile care accesează bani publici.

În plus, pe lângă BOR funcționează o rețea de 154 de ONG-uri. Dintre acestea, 22 formează o supra-entitate, Federația Filantropia, care la rândul ei poate accesa bani publici și care se află direct în subordinea Patriarhiei.

În primăvara acestui an, reporterii Să fie lumină au demarat documentarea privind sursele de finanțare ale filantropiei BOR cu o întrevedere la poalele Dealului Mitropoliei din București. Ne-am întâlnit cu părintele Ciprian Ioniță, consilier patriarhal și președinte al Federației Filantropia.

Ce am aflat?

1) Există un Fond Filantropia mare la care participă fiecare parohie din țară.

Parohiile au de plătit o serie de dări către centrele eparhiale. Printre aceste obligații financiare se numără și contribuția către acest Fond, care se constituie la nivelul Patriarhiei. El e alimentat din mai multe surse – donații ale credincioșilor sau companiilor. Intră aici și profitul agenției de turism Basilica, așa cum se laudă de fiecare dată mai marii BOR când vorbesc despre beneficiile sociale rezultate din afacerile comerciale ale Bisericii? Parte din ei da, spune părintele Ioniță, adăugând că “sunt mai multe surse de alimentare” și se oprește aici, nu vrea să detalieze.

Din acest Fond Filantropia, ni se explică, se dau ajutoarele financiare directe în cazuri de inundații sau situații de urgență.

În 2017, de pildă, valoarea ajutoarelor financiare directe a fost de 14 milioane de lei.

2) În suma de 111 milioane lei, aferentă activității social-filantropice a BOR din 2017, intră cheltuielile cu personalul. Aceste cheltuieli reprezintă cam 30% din suma totală, adică 33 de milioane de lei. Potrivit Patriarhiei, vorbim de un aparat social-filantropic format din 28 de consilieri eparhiali, 22 de inspectori de specialitate și eparhiali, 578 de asistenți sociali și 1456 persoane cu diverse alte specializări.

Există situații, precizează părintele Ioniță, în care, în baza unor parteneriate cu statul sau alte ONG-uri, angajații lucrează în centrele sociale ale Bisericii, fiind salarizați ai instituțiilor partenere.

3) În activitatea social-filantropică a Bisericii intră și structurile de economie socială, acele afaceri sociale puse pe picioare de BOR, în programe cu finanțare europeană, cu obiectivul de a stimula reinserția pe piața muncii a unor persoane defavorizate.

4) În aceeași sumă de 111 milioane intră, de exemplu, și cursurile de calificare. Patriarhia nu spune la câte astfel de cursuri și-a trimis personalul și care a fost valoarea lor.

5) Tot în această sumă globală intră și programul Masa Bucuriei, un parteneriat încheiat între Patriarhie, Selgros și Carrefour. În baza acestui parteneriat ultimele două donează săptămânal alimente și produse de igienă către centre sociale ale BOR.

Valoarea acestor bunuri a fost de 4,6 milioane de lei în 2017.

6) În suma de 111 milioane intră, în fine, și mulții bani publici, fie că vorbim de subvenții, de fonduri nerambursabile, de servicii sociale contractate sau de bani accesați în proiecte europene.

Dar părintele Ciprian Ioniță ține să precizeze că aceștia nu sunt foarte mulți. Nici cei din subvenții, nici cei europeni. Finanțările externe, estimează președintele Filantropia, ar fi pe la șase milioane de lei în 2017. Cei șase milioane cuprind atât fonduri europene, cât și donații, ne spune părintele, de la organizații ale unor biserici din Europa care oferă finanțări în domeniu.

Banii care nu sunt foarte mulți în sinteza realizată de reprezentantul Patriarhiei Române se dovedesc, totuși, suficient de mulți în realitate.

Cel puțin un sfert din suma cheltuită de BOR pentru activitățile social-filantropice din 2017 a venit direct din buzunarele publice.

Mergem pe teren.

Partenerul la nevoie se cunoaște

Potrivit datelor primite de la Arhiepiscopia Alba Iuliei, activitatea social-filantropică a eparhiei pe anul 2017 a fost de 23.177.214 lei.

21% din marea filantropie a BOR e reprezentată aici de eforturile caritabile ale preoților din județele Alba și Mureș. Cum se împarte această sumă? 12.893.666 înseamnă finanțări publice și 1.999.782 finanțări externe.

Arhiepiscopia a susținut activitatea social-filantropică pe anul 2017 cu 8.283.765 lei veniți din donații, sponsorizări, contribuții ale parohiilor, donații prin mecanismul de „doi la sută” și Fondul Filantropia.

Un calcul ne arată că banii publici au reprezentat 64% din suma care a susținut opera social – filantropică a eparhiei BOR.

ACESTE DATE NU SUNT...

…doar la dispoziția echipei Să fie lumină. Sub exact aceeași formă ele ajung și la Patriarhia Română, care știe exact cât și de unde a cheltuit fiecare structură episcopală. Nicio mențiune însă despre structura și proveniența acestor sume în discursul anual al Patriarhului despre filantropie sau în vreun raport public al Patriarhiei.

BOR consideră că ne putem face singuri calculele, accesând site-urile care conțin informații oficiale despre fondurile europene accesate, căutând în bazele de date ale consiliilor județene și locale, inventariind acordurile între primării și diferitele entități ale BOR, obținând contractele de colaborare cu direcțiile de asistență socială ori sperând la bunăvoința unor centre eparhiale.

Arhiepiscopia Alba Iulia însă a găsit resursele de transparență pentru a ne pune la dispoziție câteva date despre structura finanțării cheltuielilor sale din activitățile sociale. Doar alte două centre eparhiale ne-au mai oferit astfel date. Alte opt episcopii sau arhiepiscopii solicitate în acest sens de Să fie lumină nu au dat curs întrebărilor noastre.

Chiar și în lipsa bunăvoinței centrelor eparhiale, suficiente date publice au fost strânse și corelate în ultimele șase luni pentru a stabili că un procent important din filantropia anuală a Bisericii Ortodoxe vine pe filiera finanțărilor publice.

Revenim la Arhiepiscopia Alba Iulia. Povestea de succes a activităților social-filantropice derulate în eparhia BOR arată cum vin, de fapt, banii publici către asociațiile și fundațiile Bisericii.

Aflați mai întâi că orice județ din România, prin consiliul județean, poate cumpăra servicii sociale de care are nevoie (și pe care nu le are). O face prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), în baza Legii 98 din 2016, printr-un mecanism cunoscut drept achiziție publică de servicii sociale. E ceea ce unele DGASPC-uri numesc și „contractare”.

În Alba, procesul a fost pornit în 1999, de către directorul DGASPC de la acea vreme, Sorin Valerian Chirilă, care s-a gândit că instituțiile de cult sunt cele mai în măsură, prin poziția lor în societate, să gestioneze munca socială.

click pe imagine pentru conținutul integral al documentului

Situația contractării de servicii publice de către DGASPC Alba în 2017.

Într-o conversație telefonică purtată cu un reporter Să fie lumină, Chirilă explică de ce. Spune că Biserica are o capacitate mai mare decât statul să obțină bani cu care să dezvolte serviciile sociale și e convins că în centrele instituțiilor de cult din Alba (n.r. – se contractează servicii atât de la catolici, cât și de la evangheliști și neoprotestanți) banul public nu a fost irosit. Contractarea a fost posibilă și pentru că Arhiepiscopia Alba Iulia a bătut palma cu Consiliul Județean Alba.

Am trimis o solicitare de informații publice la DGASPC Alba, pentru a ni se pune la dispoziție lista tuturor serviciilor sociale contractate de instituție în ultimul an. Am aflat că în 2017 direcția a contractat 66 de astfel de servicii de la furnizori privați.

Dintre ele, 48 sunt oferite de asociații ale Arhiepiscopiei Alba. Suma totală alocată de DGASPC pentru aceste contractări a fost de 12.109.771, iar către asociațiile Arhiepiscopiei au mers 8.062.103. Adică două treimi din toată contractarea DGASPC-ului.

Practic, o treime din activitatea social-filantropică a celei mai importante eparhii BOR din perspectiva operei caritabile este susținută de un singur actor public: Direcția de Asistență Socială Județeană.

El Dorado

În Casa de tip familial Izvorul Tămăduirii din Oarda de Jos, Alba, e liniște și miroase a mâncare. Copiii nu s-au întors încă de la școală, iar prânzul lor e în pregătire. Azi au ciorbă de legume și pui cu cartofi la cuptor. Pe seară vor avea ceva paste, iar cei care nu au mai putut mânca felul doi la prânz vor întreba de el pentru că doamna gătește bine.

Asociația Izvorul Tămăduirii, fondată cu binecuvântarea BOR, se ocupă de 19 copii care sunt găzduiți în două case de tip familial. Prima poartă numele asociației, cea de-a doua se cheamă „Adolescența”. De ele se îngrijește preotul Ioan – Mihail Dan, ajutat de soția sa, Cristina Dan. Fac asta de 14 ani. Preoteasa știe că nicăieri nu e mai bine ca acasă și nimeni nu-i poate înlocui pe părinți, dar – în condițiile date – în aceste case de tip familial copiii beneficiază de un trai mult mai bun decât ar fi avut lângă părinți.

Prima casă de tip familial preluată de preot și soția sa a fost Izvorul Tămăduirii. Casa fusese cumpărată în 2003 de Consiliul Județean Alba. Era perioada în care DGASPC Alba colabora cu o organizație non-guvernamentală, Hope and Homes for Children (HHC), pentru închiderea centrelor de plasament ale statului.

Potrivit informațiilor obținute de Să fie lumină, casa este acum în proprietatea Asociației Izvorul Tămăduirii din Oarda, fiind cedată gratuit de consilierii județeni, după ce au cumpărat-o. Până în 2010, își amintește preoteasa, colaborarea cu DGASPC presupunea ca instituția să plătească toate cheltuielile de întreținere și salariile angajaților. Asta și pentru că angajații erau ai DGASPC Alba, nu ai Asociației. Pe lângă aceasta, mai primeau o alocație de hrană de 110 lei pentru fiecare copil. Din 2010, angajații au fost preluați de Asociație, iar colaborarea s-a schimbat: DGASPC avea să plătească o anumită sumă pe lună pentru fiecare beneficiar în parte și cam atât.

De cea de-a doua casă, Ioan și Cristina Dan se ocupă din 2012. Aici au contract de comodat cu CJ Alba și nu plătesc chirie.

Casa de tip familial Adolescența din Oarda de Jos. | FOTO: Vlad Stoicescu/ Să fie lumină

În 2017, în cele două case au fost 20 de beneficiari. Pentru fiecare copil, DGASPC a plătit lunar 1.488 lei. Suma totală primită de Asociație pe cele două case a fost de 329.826 lei. Lor li se adaugă alocația de plasament: 600 lei de beneficiar/lună. Primită de la o altă structură publică locală, Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS). Dacă au fost 20 de copii, suma primită pe anul 2017 se ridică la 144.000 lei.

Din suma primită de la DGASPC, preotul și preoteasa acoperă cheltuielile cu personalul și cheltuielile de întreținere. Din suma de la AJPIS se acoperă mâncarea, rechizitele copiilor și orice alte cheltuieli care nu sunt de întreținere sau cu personalul.

Restul, orice alte nevoi în plus ar avea copiii, sunt acoperite din donații și sponsorizări.

Pentru ambele structuri sociale BOR din Oarda de Jos lucrează 11 angajați.

Pentru siguranța copiilor, care sunt mari iubitori de bătut mingea, casa are un gard înalt de care nu poate trece nimic. Pentru că nu-i  place cum arată, de parcă ar delimita un spațiu interzis, preoteasa a plantat mai mulți trandafiri. Speră să crească în doi ani cât să acopere măcar o parte din gard.

Achiziția de servicii sociale a început în ultimii ani să se dezvolte și în alte județe. Alte centre eparhiale precum Arhiepiscopia Sibiului, Episcopia Romanului și Satmarului sau Episcopia Oradiei lucrează pentru a implementa modelul Alba.

Arhiepiscopul Irineu și copiii de la așezămintele sociale ale centrului eparhial de 1 iunie 2017. | FOTO: Lucian Danciu /Mediafax

Preoții din structurile BOR însărcinați cu activitățile de profil vorbesc despre rețeaua socială păstorită de Înalpreasfințitul Irineu ca despre un El Dorado. Echipe mixte formate din reprezentați ai centrelor eparhiale și ai DGASPC-urilor din Sibiu și Oradea au fost deja în vizite de lucru la Alba, pentru a vedea cum se pot forma și perfecta parteneriate. Din datele obținute de Să fie lumină până la momentul publicării acestui articol, alte opt Direcții din țară (Suceava, Maramureș, Giurgiu, Dâmbovița, Mureș, Sectoarele 1, 2 și 6) au contractat servicii sociale de la asociații și/sau fundații ale Bisericii Ortodoxe în 2017 în valoare de 2.892.525 lei.

Mergem mai departe.

La 24 de km de Oarda, o altă entitate a Arhiepiscopiei Alba Iulia, Asociația Filantropia Ortodoxă Galda de Jos are în îngrijire persoane adulte cu dizabilități care ocupă trei locuințe protejate. Nu pot sta într-o locuință mai mult de zece persoane.

Preotul Andrei Bitanu și-a luat copilul de la școală și a venit direct la locuințe. L-am anunțat că îl vizităm în această zi de septembrie. Soarele e blând deasupra colinelor și disputele publice din jurul referendumului pentru familie sunt în toi în toată țara. Aici, însă, problemele sunt altele. Pe holurile locuinței protejate din Galda de Jos părintele Bitanu este oprit de o femeie care-i face un semn nu foarte discret. Părintele o vede și-i transmite că va primi când vine preoteasa. „Vrea o țigară”, mărturisește preotul. „Are probleme de sănătate, nici nu ar trebui să fumeze”.

O cameră mică cât o debara îi servește preotului drept birou. Puținul spațiu din încăpere e ocupat de dosare, multe dosare. Andrei Bitanu crede că ajutorarea este misiunea preotului, pe lângă cea pastorală. De aceea spune că, în parteneriat cu statul, ar trebui să fie mai multe astfel de centre sociale. Dar neapărat în parteneriat cu statul, pentru că altfel nu faci nimic.

Cele trei locuințe protejate au fost preluate de Asociație în 2014 de la DGASPC, care le-a dat în folosință în baza unei convenții. Acordul actual dintre cele două este valabil până în 2020.

În baza aceluiași acord, Asociația primește de la DGASPC, lunar, câte 1.800 lei pentru fiecare beneficiar. În 2017 a primit, deci, 540.735 lei. Din aceștia, spune părintele, 360.000 s-au dus pe salariile celor 15 angajați care îi sprijină pe cei cazați aici.

„Nu pot să zic că nu primim și donații, că primim”, spune părintele. Mai primesc și alimente de bază – zahăr, ulei, făină, cartofi – din colecta pe care o fac cele cinci parohii arondate așezământului.

Toate așezămintele au parohii arondate, ne explică preotul Bitanu. E mulțumit în mare de cum merg lucrurile. Cu o singură excepție. Dacă ar putea, ar mai mări puțin salariile angajaților.

O filantropie subvenționată

Banii care vin de la bugetele de stat, județene și publice, sunt bani folosiți pentru susținerea activității social – filantropice a BOR. Biserica Ortodoxă, prin organizațiile, asociațiile și parohiile sale, este un furnizor privat de servicii sociale. Ca orice astfel de furnizor are posibilitatea să acceseze bani publici prin mai multe mecanisme. Cel al achiziționării de servicii, precum în Alba, este doar unul dintre ele.

Organizațiile BOR pot primi bani de la bugetul de stat, bugetul județean și cel local, prin Legea 34 din 1998. Acestea sunt subvențiile. Ele se acordă în completarea resurselor solicitantului și sunt destinate funcționării.

De exemplu, în cadrul Arhiepiscopiei Alba Iulia, sunt două asociații care au primit subvenții de la bugetul local în 2017: Filantropia Ortodoxă Sebeș -159.600 lei și Filantropia Ortodoxă Reghin – 263.295 lei.

Subvenții de la nivel local au mai primit trei asociații BOR și o parohie din Galați. Valoarea lor a fost de 1.300.000 lei, în contextul în care toată activitatea social – filantropică a Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din care face parte Galațiul, se ridică la 5,6 milioane lei în 2017. Altfel spus 23% din opera social – filantropică a Arhiepiscopiei Dunării de Jos reprezintă doar subvențiile locale din aceste patru cazuri.

Subvenții de la bugetele locale de aproape două milioane de lei s-au împărțit între alte 15 entități BOR în cursul anului trecut.

Subvenții în baza legii 34/1998 pot veni și de la Ministerul Muncii.

În anul 2017, 11 asociații și fundații arondate BOR au primit astfel de subvenții în valoare de 973.000 lei. În 2018, 13 asociații, fundații, dar și arhiepiscopii și parohii primesc de la bugetul de stat chiar și mai mult: 1.437.000 lei.

Printre ele se numără Asociația Sfântul Ștefan cel Mare Hârja din Bacău, Asociația Filantropică Medical Creștină Christiana, Asociația Vasiliada din Craiova, Fundația Solidaritate și Speranță din Iași, Fundația Sf. Sava din Buzău.

Arhiepiscopia Bucureștilor, păstorită de însuși Patriarhul Daniel, primește și ea o subvenție anul acesta. Pentru susținerea activității într-un cămin de bătrâni, în valoare de 90.000 lei.

Asta deși anul trecut Arhiepiscopia Bucureștilor a înregistrat un profit de peste 600.000 de euro, conform datelor fiscale publice.

Pentru că de anul acesta pot aplica la subvenții de la bugetul de stat și parohiile, nu doar ONG-urile, în cadrul mecanismului de subvenționare pentru Complexul BOR de la Hârja, Bacău iau bani atât Asociația Sfântul Ștefan cel Mare Hârja, cât și Parohia Sfântul Gheorghe Hârja. În aceste condiții, suma pentru 2018 – 238.000 lei – este aproape dublă față de ce a obținut Asociația în 2017.

Ce avem la Hârja nu este doar un centru sau un serviciu social, ci un întreg complex de servicii dedicate copiilor, tinerilor și vârstnicilor. Ele sunt coordonate de parohia Sfântul Gheorghe și Asociația Sfântul Ștefan cel Mare. Preot responsabil este Ilarion Mâță. Părintele este și inspector eparhial în cadrul sectorului social – filantropic al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

În 2015, Asociația Sf. Ștefan cel Mare a câștigat un proiect POSDRU de 1,4 milioane lei. Activitățile din cadrul său s-au desfășurat chiar în complexul social de la Hârja. | FOTO: captură video

Potrivit preotului Mâță, lucrurile s-au desfășurat după cum urmează. Au pornit de la trei clădiri dezafectate ale primăriei, pe care le-au renovat cu fonduri PHARE. Clădirile sunt luate în proprietate spune părintele.

Cum?

După cinci ani de comodat, dacă Primăria nu are nevoie de ele, revin în proprietatea celui care le-a ocupat, explică inspectorul eparhial.

Astăzi complexul are șase clădiri. În patru dintre ele funcționează structurile de economie socială. Banii de aici se reinvestesc, susține preotul. Cum a fost posibil totul? Ne explică tot părintele – „Noi nu avem bani de investiții. Îi luăm din proiecte. Mergem și cerem peste tot, scriem proiecte”.

Momentan au în plan două proiecte în valoare de 134.000 de euro, pentru un centru nou și un afterschool. Speră să mai obțină prin POCU un proiect de 500.000 de euro pentru dezvoltarea și întreținerea viitorului centru.

Situația de la Hârja este exemplară pentru felul în care se pot combina diferitele mecanisme de accesare a banilor publici în proiectele sociale ale Bisericii. Astfel de cazuri sunt multiple.

Practic, pe lângă subvențiile de la Ministerul Muncii, parohia din Hârja primește în 2018 încă 200.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Ce avem până acum? Diferite fonduri europene pentru construcții de centre și structuri de economie socială. Tot pentru construcții, bani de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Apoi, alte fonduri europene pentru dezvoltarea serviciilor și alte subvenții pentru a întreține parte din activitate. La Hârja, de pildă, sunt angajate 70 de persoane. Și, pe lângă subvenție, tot pentru susținerea serviciilor sociale s-a mai obținut în 2017 și o finanțare nerambursabilă în valoare de 43.634. Pentru prevenție și reintegrare în cadrul centrului rezidențial pentru vârstnici.

Iar subvențiile sunt doar o altă parte a poveștii.

BOR primește numeroase fonduri în regim de finanțări nerambursabile de la bugetele locale.

Aceste finanțări sunt reglementate prin Legea 350 din 2005 și vizează activități nonprofit de interes general. Fondurile nerambursabile se dau pe proiecte punctuale care acoperă domenii diverse – cultură, sport, tineret, social. Finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție a beneficiarului de 10% din valoarea totală a finanțării.

Doar un exemplu: în 2017, 12 entități ce țin de Episcopia Sălajului (asociații, parohii, mănăstiri) au primit în baza Legii 350/2005 414.000 lei, adică aproape jumătate din suma alocată pentru domeniul social de către județul Sălaj. Toate proiectele au vizat înființarea de posturi – de îngrijitor la domiciliu, de asistenți social ori de specialist în asistență socială.

Fonduri nerambursabile de la buget = caritatea BOR?

Cea mai mare asociație creștină din Craiova este Vasiliada. ONG-ul are în administrare și un centru care oferă sprijin persoanelor fără adăpost, Centrul Sfântul Vasile. Povestea lui este ca a multor altor centre sau cantine pe care Patriarhul, în mărinimia sa, le numără anual la filantropia BOR: o filantropie pe banii statului.

În iulie 2006 Consiliul local Craiova, Asociația Vasiliada și Arhiepiscopia Craiovei semnează un acord de parteneriat pentru implementarea proiectului “Înființarea Centrului Social de Urgență Sfântul Vasile pentru persoane fără adăpost”. Acordul prevedea depunerea proiectului de înființare la Ministerul Muncii pentru obținerea de fonduri nerambursabile. Potrivit acordului, Consiliul local punea la dispoziție clădirea și se obliga să plătească timp de cinci ani cheltuielile cu funcționarea, adică 300.000 de lei pe an începând cu 2010.

Acordul era valabil pe opt ani.

În noiembrie 2006, Asociația Vasiliada primește de la Ministerul Muncii fonduri nerambursabile în valoare de 730.000 de lei pentru înființarea centrului. În 2008, Consiliul local modifică acordul din 2006 și oferă, pe lângă clădire, alți 839.618 de lei pentru realizarea centrului. După alți câțiva ani, în 2014, acordul de parteneriat este reînnoit pentru încă cinci ani, ocazie cu care crește și contribuția Consiliului local: din 2015 ea este de 400.000 de lei, de la cei 300.000 promiși.

Lia Olguța Vasilescu este primarul care a reînnoit acordul finaciar dintre Centrul Sf. Vasile și Consiliul local în 2014. | FOTO: Remus Badea /Mediafax

Saga continuă: de la 1 mai 2017, suma de la Primăria Olguței Vasilescu crește la 455.000 de lei, pentru a putea acoperi și costurile cu paza centrului. Pe lângă această mărire, în 2017 centrul mai primește încă o subvenție de 135.000 de lei de la Ministerul Muncii.

Fonduri nerambursabile, subvenții și bani de la bugetul local, totul în baza unui acord de parteneriat sunt banii publici care au ajutat la construcția și susținerea acestui centru ale cărui cheltuieli sunt numărate cu bucurie la filantropia propovăduită de Patriarhul Daniel.

Vasiliada, cea care administrează Centrul Sf. Vasile, este una dintre asociațiile care accesează bani publici și din proiecte europene.

Și aceștia intră la marea filantropie a BOR, așa cum ne-a precizat părintele Ciprian Ioniță de la Patriarhie. Cum sunt ei calculați la filantropie nu știm, pentru că Arhiepiscopia Craiovei nu ne-a mai răspuns la întrebări.

Știm însă că, între februarie 2016 și februarie 2018, Vasiliada a desfășurat, împreună cu organizații din Bulgaria, două proiecte – unul aici, cel de-al doilea aici – prin Programul Interreg, în valoare cumulată de 570.000 euro.  În aprilie 2017 a pornit un al treilea proiect din același program, “Rețeaua Regională pentru Coeziune Socială”, în valoare de 348.000 euro, în parteneriat cu o organizație din Vidin, Bulgaria.

Nu doar Asociația Vasiliada din Craiova se poate lăuda cu accesarea de fonduri europene. Arhiepiscopia Craiovei însăși e fruntașă la acest capitol. Din calculele noastre, 26 de milioane de lei din banii europeni accesați de către structurile BOR (n.r. – 125 de milioane de lei între 2008 și 2015, în programe REGIO, POSDRU, POCU și POR) au mers doar către Arhiepiscopia Craiovei.

Cu acești bani, Arhiepiscopia a făcut Centrul social multifuncțional „Best Life”, mai exact a susținut cheltuielile legate de consolidarea, recompartimentarea și reabilitarea imobilului. De asemenea, a făcut la fel cu centrul social de zi pentru persoane vârstnice “Mitropolitul Firmilian”.

A mai „reabilitat, amenajat, etajat și schimbat destinația” unei case parohiale în centru social. În cazul Centrului social pentru persoane vârstnice “Renașterea” a reabilitat, modernizat, mansardat un pod și l-a dotat. Restul banilor au fost folosiți pentru Centrul social multifuncțional din Târgu Jiu, Centrul Social pentru copii Aripi de lumină, Centrul de la Călimănești și Centrul social multifuncțional Grădinari.

Și economia socială e zdravăn susținută din bani publici.

De pildă, pentru dezvoltarea de structuri de economie socială, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a obținut un proiect în valoare totală de 1.414.316 lei. Una dintre structuri este tipografia la care s-au legat anul trecut o parte din broșurile Coaliției pentru Familie, împărțite apoi de preoți în parohiile lor.

Și la Episcopia Severinului și Strehaiei au fost dezvoltate structuri de economie socială în baza unui proiect în valoare totală de 7.000.000 lei. Una dintre ele, brutăria Artos, funcționează în cadrul Hotelului Severin, primit de Episcopie prin bunăvoința politică a guvernelor Năstase și Boc.

Pe fonduri europene s-a bazat și dezvoltarea de centre educaționale a Filantropiei Ortodoxe Alba Iulia, membră a Federației Filantropia. Pentru deschiderea a 16 centre educaționale, organizația a câștigat un proiect în valoare totală de aproape 21.000.000 lei.

Federația Filantropia a Patriarhiei a primit alți 20.000.000 lei pentru un proiect în 2010. Acesta viza „dezvoltarea capacității organizaționale a structurilor active în domeniul parteneriatului social din cadrul Administrației Patriarhale și a nouă eparhii din cuprinsul BOR”, cu scopul de a deveni „parteneri mai puternici pentru incluziunea socială la nivel național”.

Au devenit parteneri mai puternici la accesat banii publici.

Viitorul sună bine

Filantropia BOR continuă să înflorească. La începutul lui 2019, Patriarhul Daniel va ieși, probabil, din nou în public, anunțând că Biserica Ortodoxă Română a rămas cel mai mare filantrop și că își îndeplinește „cu jertfă” misiunea. Va anunța, probabil, o cifră de peste 111 milioane de lei. În cifra aceasta va număra și o parte din banii publici obținuți de Asociația Vasiliada pentru un nou program care vizează prevenirea abandonului școlar al copiilor din grupuri dezavantajate. Valoarea totală a proiectului cu finanțare europeană este de 6.374.482 lei.

Tot filantropie, potrivit Patriarhiei, va fi numită și achiziționarea de către Episcopia Caransebeșului a 21 de mese calde pe lună timp de 25 de luni consecutive, însumând 25.600 de porții, pentru copiii care participă la activități educaționale. Achiziția se face pe banii europeni din proiectul “O șansă pentru comunitățile marginalizate din Caransebeș”. Titularul inițiativei e Primăria Caransebeș, iar Episcopia s-a alăturat proiectului anul acesta, ca partener. Valoarea estimată a contractului pentru zecile de mii de porții de mâncare: aproape 300.000 de lei, fără TVA. Patriarhul îi va număra și pe aceștia.

Nu ar fi prima situație în care servicii de cantină în centre de zi sau rezidențiale sunt susținute din bani publici. Tot în 2018, Cantina socială Protopop Aurel Munteanu din Huedin primește o subvenție de la Ministerul Muncii în valoare de 86.000 lei. A primit subvenție și în 2017. Și, tot în 2018, programul „Masa Bucuriei pe roți” se desfășoară în Sectorul 6, cu bunăvoința (și banii) Primăriei, care alocă 106.882 lei pentru proiectul Asociației Diaconia, desfășurat în parteneriat cu DGASPC. Această activitate se numește tot filantropie, în viziunea Patriarhiei.

Consiliul Județean Sibiu va achiziționa, probabil prin DGASPC, servicii sociale oferite de entități aflate în subordinea Arhiepiscopiei Sibiului. Știm de la părintele Simion Săsăujan, consilier județean din partea PNL, membru în comisia socială de la nivelul CJ și coordonatorul Centrului Sfântul Nicolae din cartierul sibian Valea Aurie: politicul local e deschis către o colaborare de tipul Alba. S-a îngrijit personal de asta mitropolitul Ardealului Laurențiu Streza, ierarhul BOR care se întreține cordial cu toate partidele politice.

Deschiderea e confirmată și de subvenția primită în ultimii ani de Centrul Sfântul Nicolae  de la Consiliul local Sibiu, prin Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul Primăriei. Din declarațiile preotului, această subvenție nu l-a lăsat să candideze în 2016 la o poziție în consiliul local, motiv pentru care a fost mutat – cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Laurențiu Streza – pe lista pentru Consiliul Județean Sibiu.

Această bună înțelegere dintre stat și biserică favorizează BOR în calitatea sa de furnizor privat de servicii sociale. De multe ori, asta se manifestă prin încheierea unor parteneriate cu autoritățile locale care avantajează structurile BOR în competiția liberă cu alte ONG-uri pentru accesarea fondurilor publice.

În plus, pentru o instituție de cult există posibilitatea accesării de bani publici de la Secretariatul pentru Culte. Un furnizor privat care nu e din zona cultelor nu poate accesa acești bani.

Nu doar Biserica Ortodoxă primește bani publici pentru servicii sociale. În această situație sunt și alte culte – catolicii, evangheliștii, adventiștii primesc și ei subvenții, fonduri nerambursabile sau fonduri europene. Despre ele vom scrie într-un nou episod Să fie lumină.

În loc de epilog, câteva precizări:

E legal să accesezi bani publici în calitate de furnizor privat de servicii sociale. Nu știm dacă serviciile prestate de BOR către beneficiari sunt bune sau proaste, pentru că nu am trecut prin toate centrele administrate. În cele două centre din Alba în care am intrat, beneficiarii erau bine îngrijiți, iar preoții cu care am stat de vorbă au părut realmente preocupați de misiunea lor socială.

Complexul din Hârja este unul dintre cele mai premiate pentru serviciile sociale primite. Părintele Săsăujan e renumit în Sibiu pentru lunga activitate în domeniul social. Nu contestăm aceste lucruri – după cum nici nu le luăm probă certă a faptului că în toate așezămintele sociale BOR e așa.

Ce vrem să punem în discuție este modul în care Patriarhia Română alege să-și însușească filantropic o activitate construită, dezvoltată și susținută și din bani publici. Mulți bani publici, zeci de procente din filantropia anuală a Bisericii.

Să spui la începutul fiecărui an că toate acestea înseamnă activitatea caritabilă a BOR este un adevăr doar pe jumătate. La propriu.

Restul e o minciună.

(La documentarea acestui articol au contribuit Vlad Stoicescu și Oana Moisil)

Să fie lumină!

Investigăm structurile social-filantropice administrate de cultele religioase din România – dar și opera lor caritabilă, susținută în parte din bani publici. Avem însă nevoie de sprijinul tău.

Despre autor