“Dacă devoțiunea asta totală e un rezultat al manipulării grosolane la care am fost toți supuși? Dacă nu e decât o altă închisoare a minții creată de om?”, scria Sorin în jurnalul din adolescență, în ziua în care – urmărind un documentar despre felul în care unele secte își controlează adepții – a început să aibă, pentru prima oară, îndoieli.
E un martor care vrea să iasă din organizație – dar care nu poate să facă asta pentru că dezasocierea ar veni la pachet cu pierderea familiei. Martorii lui Iehova își îndeamnă adepții să îi excludă total pe cei care părăsesc cultul, chiar și în situațiile în care aceștia sunt membri de familie.
Cum se ajunge aici? Un reporter Să fie lumină s-a înscris la un studiu biblic al Martorilor pentru a înțelege ce-i face pe oameni să renunțe la tot pentru Iehova.
Experiența inițiatică a cuprins un Congres special, două întruniri, opt ședințe de studiu și un tur al Betelului, Casa lui Dumnezeu (sediul central din România al Martorilor).
Când va veni sfârșitul
La aproape două săptămâni de la cel mai mare festival de muzică din România, Untold, stadionul Cluj Arena e din nou plin. Este luna august și 28.000 de oameni umplu arena în cele trei zile de Congres special al Martorilor lui Iehova.
În pauze, oamenii se îmbrățișează pe holuri sau se împrietenesc la coada de la baie. Chris, o soră care locuiește lângă Washington D.C, ia cu ea în fiecare pauză o pungă mare din plastic. Pentru fete are cercei colorați, bentițe. Pentru copii are creioane colorate, șosete la fel de colorate, iar pentru bărbați batiste.
Frații și surorile din România nu sunt mai prejos. Dăruiesc la rândul lor brelocuri cu orașul Cluj sau declarații pictate de iubire și bunvenit.
Congresul e organizat impecabil. Nimic nu e pierdut din vedere. Există un sector dedicat vorbitorilor de limbă maghiară, spații special amenajate pentru persoanele cu dizabilități, spații pentru persoane cu deficiențe de auz, camere pentru mamă și copil.
Nimic nu e lăsat la voia întâmplării, până și gunoiul se colectează pe fracții și se reciclează. 7000 de frați și surori au ajutat timp de un an, voluntar pentru ca acest Congres să fie posibil.
Timp de două zile urmăresc aproape 30.000 de oameni cum se roagă, le ascult cuvântările și mă ridic alături de ei la fiecare cântare.
Îmi rămân în minte teme precum fobiile față de lumea exterioară, Satan care constant îi corupe pe martori cu lumea lui ostilă, dar și seninătatea cu care zeci de mii de oameni cântă despre cum semenii lor care nu sunt martori vor fi distruși, șterși de pe fața pământului când va veni sfârșitul.
E fascinant și înfricoșător în același timp.
Instantanee de la Congresul Martorilor lui Iahova organizat la Cluj, în august 2017 | FOTO: Mircea Roșca / www.ActionFoto.ro
Spiritul de independență
înseamnă eșec
Pe martori îi poți găsi pe stradă, în gară sau la metrou lângă un stand de reviste colorate. Nu vor intra cu tine în vorbă decât dacă văd că ești interesat de vreuna dintre publicațiile lor. Martorii, de fiecare dată câte doi, sunt cei care într-o zi îți pot bate la poartă sau suna la ușă. Vor fi politicoși, umili, atenți și implicați în orice discuție pe care alegeți să o purtați.
Aceasta este activitatea de predicare, cel mai important și onorant lucru pe care îl poate face un martor, să predice Adevărul. Vor face tot posibilul să stabilească un viitor contact, apoi va urma o vizită sau o invitație la una dintre întrunirile săptămânale.
De acolo poate începe studiul biblic.
O cheamă Ramona și e o soră care a făcut Facultatea de Litere. Îmi va fi ghid în studiul biblic. O cunosc la prima mea vizită la Betel, sediul principal al Martorilor în România. E înaltă, elegantă, volubilă, sigură pe ea, chiar impunătoare.
O săptămână mai târziu sunt din nou la Betel, în mica și cocheta garsonieră pe care Ramona o ocupă împreună cu soțul ei, Adriano. Sunt pregătită să începem – am o carte învelită în coperți gri, după care urmează să studiem, și mi-am descărcat pe telefon Biblia Martorilor lui Iehova.
Martorii au o aplicație – JW Library – unde găsești cartea sfântă, reviste, cuvântări, clipuri video, sumarul fiecărei întruniri, totul e acolo.
Ramona are 43 ani. Este la a cincea generație de martori. S-a botezat la 14 ani, vârstă la care a renunțat și la vioară, instrument la care se pregătea de șapte ani. A renunțat la o posibilă viață de artist pentru Iehova. Nu le poți avea pe ambele.
Viața de artist, spune Ramona, presupune foarte multă muncă, pregătire, precum și să te pui pe tine pe primul loc. Ea a vrut să îl pună pe primul loc pe Iehova. Așa că a dat la un liceu care avea clasă de bilingv engleză.
Scopul ei era să ajungă la Betel, să se dedice organizației. De traducători e mereu nevoie la Betel. În aceeași idee a dat la Facultatea de Litere, la secția de franceză. Nu a făcut decât un an căci la 19 ani a fost primită la Betel. De atunci locuiește în Casa Domnului.
Regrete? Absolut niciunul. Iubește muzica și acum. În garsoniera în care locuiește la Betel are o vioară pusă lângă un suport de partituri. La cântările de la întruniri e imposibil să nu îi remarci vocea și bucuria cu care cântă. Ramona iubește muzica, dar îl iubește mai mult pe Iehova.
La Betel și-a cunoscut și soțul, pe Adriano. Un misionar, trimis de frații italieni în România. În septembrie au împlinit 18 ani de căsătorie. Adriano este și bătrân de congregație. L-am întâlnit în biroul său de la Betel după prima ședință de studiu. E partea mai așezată din cuplu, calm, calculat, cu un zâmbet cald, părintesc.
În cele opt ședințe la care am participat am făcut cunoștință cu Dumnezeu, am aflat ce planuri de viitor are. Și-am mai aflat că dacă vreau să fac parte din ele e musai să fiu martoră. Am învățat că nimic nu e mai presus de Biblie.
Între ședințe am participat la întrunirile congregației din care fac parte Ramona și Adriano. Am făcut cunoștință cu aproape o sută de frați și surori.
Studiul începe și se încheie mereu cu o rugăciune. Nu e ceva standard, sunt mulțumiri către Iehova, care depind foarte mult de context. Studiul conține mereu o parte de socializare în care eu aflu lucruri despre cuplul care îmi e ghid, ei află lucruri despre mine.
Este un proces însoțit mereu de o cafea neagră pe care mi-o pregătește Ramona și o prăjitură făcută în bucătăria Betelului – plăcintă cu dovleac, cremșnit, tartă de ciocolată cu fistic, tartă cu mere, tort de ciocolată, mereu primesc altceva.
Studiul înseamnă să citim pe rând paragrafe din cartea mică gri urmate de versete din Biblie care susțin acele paragrafe și discuții. Discuțiile sunt de tipul următor – întrebare din ce am citit la care ar trebui să răspund cu ce cred eu, dar de fapt sunt îndrumată să răspund exact cu textul citit. E un fel de repetiție a informației care îți e livrată – de genul Ana are mere – ce are Ana? – cine are mere?
După aceeași metodă se desfășoară și întrunirea din timpul săptămânii. Martorii îi spun interactivitate, dezbatere, dar de fapt, la întruniri, singurele întrebări vin de la cel care moderează tema/cuvântarea. Din sală nu sunt niciodată întrebări. Doar răspunsuri existente deja în textul biblic sau în literatura iehovistă. Nimic din afara ei.
Fiecare răspuns pe care îl dai la studiu sau întrunire este urmat de felicitări și încurajări. Întotdeauna. Provocarea la astfel de întrebări este să găsești răspunsul în cât mai multe publicații ale organizației. Asta este dovada unui studiu individual făcut temeinic.
Primele lecții sunt despre autenticitatea, originalitatea, importanța Bibliei. Trebuie să înțeleg că ea este în acord cu știința, istoria, că tot ce a fost prezis acolo s-a întâmplat, în concluzie nu există niciun motiv pentru care să fie pusă la îndoială.
Încet, încet ajungem și la principii. Ele sunt bineînțeles scrise în Biblie. Pentru un martor totul este acolo. Nu e întrebare pe care să le-o pui și la care să nu îți răspundă cu un citat din cartea sfântă. Să nu respecți legea lui Dumnezeu înseamnă să păcătuiești.
Drept urmare: “Orice simțim, gândim sau facem împotriva lui Iehova sau împotriva voinței sale este un păcat. Păcatul ne srică relația de prietenie cu Dumnezeu. De aceea Dumnezeu ne-a dat legi și principii care ne ajută să nu păcătuim în mod intenționat.”
Evitarea oricărui contact cu o persoană care a fost exclusă sau care s-a dezasociat e legea lui Dumnezeu. Vrei să rămâi prieten cu Dumnezeu și toată congregația din care faci parte? Atunci respecți legea.
Pentru Ramona și Adriano e simplu. De ce nu ai vrea să respecți niște norme care îți aduc împlinire? Cuplul nu îi judecă pe cei care nu mai vor să facă parte din organizație. Și asta pentru că Biblia spune să nu judecăm. Simt însă părere de rău pentru cel care iese căci din acel moment nu se mai poate bucura de cunoașterea Adevărului.
E un subiect pe care e evident că nu le face plăcere să îl discute, motiv, pentru care îl expediază repede – „E alegerea lor. Nu îi obligă nimeni să facă ceea ce nu doresc”.
La lecția șase continuăm să vorbim de păcat și de faptul că acest păcat al nostru ar putea avea efecte inclusiv asupra familiei. Cum ajungem în situația asta? Din cauza spiritului de independență. E lucrul pe care l-am auzit și la a doua întrunire la care am participat: “Spiritul de independență față de Iehova înseamnă eșec.“
Cum nu voi ajunge martor
Nu sunt un cursant care face prea multe progrese căci mie nu îmi plac regulile, nu mi-au plăcut niciodată, cu atât mai puțin regulile care se bazează pe niște interpretări stabilite de un grup de oameni adunați sub numele de Corpul de Guvernare.
Ramona și Adriano sunt o companie plăcută, doi oameni pasionați de călătorii, de artă. Nu doar că au încercat să mă introducă în lumea lor, dar au făcut eforturi să o cunoască pe a mea.
Au participat chiar la o dezbatere despre jurnalism la care am vorbit. Mi-au făcut poze, m-au aplaudat și m-au felicitat. S-au uitat peste munca mea și m-au urmărit când am fost la televizor. Ramona mă sfătuia mereu să am grijă la alimentație, cu programul meu haotic.
Maria, Lucia, Tudor – foști martori care au acceptat să stea de vorbă cu reporterul Să fie lumină despre ieșirea lor din organizație – au povestit cât de mult a contat acest prim contact avut cu Martorii. Toți spun același lucru: cât de frumos și articulat vorbeau, cât de utili și implicați s-au simțit și cum multe lucruri pot părea că au și dau sens.
Mesajul pe care martorii îl aduc este unul de pace, promisiunea unei lumi în care orbii vor vedea, în care morții vor învia, în care nu vor exista războaie și sărăcie. Îți arată tot ce ai putea avea cu o condiție: aceea de a deveni martor.
Pentru a face asta trebuie să respecți alte condiții – să nu fumezi, să nu votezi, să nu accepți transfuziile, să nu pui la îndoială învățăturile lui Iehova, să nu pui la îndoială judecata bătrânilor de congregație sau a Corpului de Guvernare, să respecți autoritatea canonică.
După cartea gri ar fi urmat o altă carte spre studiu, Păstrați-vă în iubirea lui Dumnezeu, în care ți se spune tot ce trebuie să faci și tot ce nu trebuie să faci de la “cum să ne păstrăm separați din lume”, „cum să alegem o destindere sănătoasă” până la cum să fugim de fornicație sau „cum să avem o vorbire ziditoare”. Între atâtea reguli, nu mai rămâne mult loc de alegeri.
La ultima întâlnire cu Ramona și Adriano i-am întrebat cu ce ar trebui să rămân după cele opt ședințe de studiu. Cu apropierea de Dumnezeu, cu prietenia lui Iehova, mi-au spus. Biblia ne arată calea: “Dumnezeu l-a numit pe Avram prietenul lui pentru că Avram a ascultat de el.”
