» Un elev dintr-un seminar teologic îi atrage atenția părintelui-director că nu respectă Statutul Elevului. Părintele-director îl ignoră în privat și îl umilește în public. Elevul insistă și depune o plângere la inspectoratul școlar. Deranjat de o asemenea obrăznicie, părintele-director joacă o carte de forță și determină plecarea elevului nesupus din seminar. Viitorii slujitori ai Domnului trebuie să învețe, cu prioritate, o lecție: capul plecat sabia nu-l taie.

» În apărarea elevului de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia nu sare nimeni. Niciun coleg, niciun profesor, nici măcar inspectoratul școlar care ar fi trebuit să cerceteze imparțial circumstanțele sesizate. Seminarul teologic se laudă că asigură formarea caracterelor umane – iar pentru asta respectarea oarbă a unor reguli strâmbe e infinit mai importantă decât invocarea unor drepturi sau, și mai rău, decât semnalarea unor abuzuri.

» Elevul rămâne singur pentru că în seminarul teologic tăcerea complice asigură supraviețuirea – și, poate, accesul la parohii, unde foștii seminariști redescoperă beneficiile vorbirii, propovăduindu-le enoriașilor despre iubire, adevăr, dreptate și Dumnezeu.

» Ei aveau nevoie să tac, conchide astăzi elevul, care – pe fondul îndrăznelii de a contesta acțiunile părintelui-director – a fost forțat să renunțe la seminarul teologic, transferându-se la un liceu teoretic.

» Săptămâna trecută, Să fie lumină a publicat un reportaj despre abuzurile sexuale petrecute vreme de douăzeci de ani la Seminarul Teologic din Huși. O angajată a unității de învățământ, fost pedagog în internatul seminarului, le semnalase încă din 1997 – apoi, vreme de un deceniu, sesizări scrise au tot ajuns la Inspectoratul Școlar Vaslui, la Mitropolia Moldovei sau la Patriarhia României. Și totuși, nimeni n-a vrut să audă – iar fostei angajate i s-a construit în urbe un portret de femeie nebună.

» Abia în 2017 s-a dovedit că Didina Brănici avea dreptate. În vara acelui an, Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu a fost forțat să renunțe la demnitatea episcopală pe fondul unui proces de șantaj care a scos la suprafață multiple probe video ale dezmățului sexual (cu minori) la care se deda capul comunității ortodoxe din Vaslui de ani de zile. Ia uite, dom’le, nebuna zicea adevărul!, au conchis hușenii care până atunci îi dăduseră femeii numai hulă.

» În cazul ambelor seminare, experiența abuzului de putere care nu poate fi semnalat fără consecințe și costuri personale majore e definitorie. La Huși, pentru că a îndrăznit să spună adevărul, o angajată a seminarului a fost redusă la condiția de om cu probleme psihice. La Alba Iulia, pentru că a îndrăznit să conteste autoritatea părintelui-director, un elev al seminarului a fost alungat și clasat, la rândul său, în insectarul celor care, luând-o razna, vor să facă rău Bisericii.

» Cercetăm funcționarea seminarelor teologice pentru că ele sunt primele locuri în care viitorii monahi, preoți, diaconi sau cântăreți bisericești iau contact cu regulile și ierarhia Bisericii Ortodoxe Române. Școlile teologice (atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel universitar) au dublă subordonare: funcționează sub autoritatea laică a instituțiilor din educație, dar răspund administrativ și canonic în fața eparhiei din care fac parte.

La o săptămâna după vacanța intersemestrială din luna februarie a anului 2017, elevul Florin Râșteiu din clasa a X-a a Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Simion Ștefan din Alba Iulia este convocat în biroul părintelui-director Eugen Menuț Pintea.

Nu e singurul elev chemat. Alături de el pășește și șeful clasei. În birou îi așteaptă – pe lângă director – părintele diriginte Florin Botezan, duhovnicul Păunel – Martin Juchi și inspectorul școlar de religie Nicolae Bolea.

Pășind pe culoare spre biroul directorului, șeful clasei îi spune lui Florin că îl va susține dacă măcar unul dintre preoții prezenți la discuție îi va apăra cauza. Dacă nu, îi mărturisește acesta, „nu pot să o fac pentru că voi avea probleme și chiar vreau să rămân în seminar”.

Previzibil, în biroul părintelui-director tăcerile celor prezenți lasă cale liberă abuzului de putere.

Așa începe pentru elevul Râșteiu dintr-a zecea sfârșitul vieții de seminar.

Un elev merge cu o plângere la inspectorat

Povestea lui Florin e cea a adolescentului care începe să realizeze că are o serie de drepturi și să pună întrebări. Nu legate de credință, ci de acțiunile reprezentanților Domnului pe pământ, respectiv în seminar. Lucruri mici, întâmplări cotidiene, acompaniate de favoritisme, șmecherii, umilințe l-au făcut pe Florin să privească cu scepticism activitatea unor preoți profesori din seminar.

După ce a devenit președintele Consiliului elevilor la nivel de seminar, apoi președintele Consiliul Județean al Elevilor Alba, lui Florin Râșteiu și mai multe lucruri de la seminar i s-au părut în neregulă. Dar acum putea face ceva să le îndrepte din pozițiile pe care le ocupa.

La seminarul teologic ortodox din Alba Iulia nu e precum în alte licee. Seminarul funcționează și acționează după voința canonică a unui grup restrâns. Cel care patronează tot sistemul este arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Irineu. Dar cel care se ocupă efectiv de administrarea seminarului este părintele-director, binecuvântat în funcție de centrul eparhial.

Seminarul Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia | Foto: Google Maps

Eugen Menuț Pintea, directorul de la seminarul din Alba, acționează ca și cum nimeni nu-i poate contesta autoritatea și deciziile, oricât de abuzive. Pentru director e inacceptabil ca un elev să vină să-i ceară socoteală, ba chiar să-i facă și sesizare. O asemenea obrăznicie nu se poate accepta. Părintele nu dă socoteală decât în fața arhiepiscopului Irineu.

Conflictul dintre elevul Râșteiu și directorul Pintea a atins punctul culminant în iarna lui 2016. Cu o săptămână înainte de vacanța de Crăciun, Florin și colegii lui au fost anunțați că vor fi testați. Dar unii elevi au decis să lipsească de la test ca o formă de protest.

Tradiția seminarului spune că în săptămâna respectivă, care se mai numește și săptămâna duhovnicească, nu se dau teste, nu se pun note. Este un interval dedicat rugăciunii și slujbelor. Așa a fost dintotdeauna. E o săptămână care are binecuvântarea Arhiepiscopului Irineu.

După ore cei rămași la testare i-au anunțat pe cei care plecaseră că au primit nota 1 și absență. Înainte să meargă să discute cu părintele-director, Florin s-a asigurat că în catalog sunt trecute nota 1 și absență. Persoane care aveau acces la evidențele scrise i-au confirmat starea de fapt.

Directorul Pintea a refuzat să vorbească cu Florin. „Mi-a zis că nu are timp, să ne asumăm fapta, cine ne-a pus să plecăm? I-am răspuns că nu e regulamentar ce a făcut. Când i-am dat argumente a zis că nu i se pare normal ca un elev să vorbească așa cu un profesor, care e și director pe deasupra.”

Părintele Pintea l-a umilit în fața clasei, la oră, după ce Florin a încercat din nou să-i spună că nu e în regulă cum a procedat. I s-a răspuns, cu reproș, că e incapabil să selecteze informația. A fost momentul în care, spune elevul, directorul l-a luat la ochi.

A simțit că a început să-l taxeze la note și să încerce să-l împiedice să se mai implice în proiectele civice pe care le avea. Oră de oră îi reamintea că neglijează rugăciunea și-l amenința că nu-i va mai primi scutirile.

Acasă, Florin le-a povestit părinților prin ce trece la seminar și le-a spus că vrea să depună plângere la inspectoratul școlar. Inițial mama lui a fost îngrijorată de ce ar putea păți, dar în final amândoi l-au susținut.

Florin a scris plângerea, pe care a dus-o personal la inspectorat ca să fie sigur că ajunge unde trebuie.

Cel mic îl servește cu fidelitate pe cel mare

Florin Râșteiu a intrat la seminarul teologic din clasa a V-a. Părinții lui, oameni credincioși, s-au gândit că unitatea de învățământ îi va aduce un plus la capitolul disciplină în comparație cu alte școli. Și-a dorit și Florin să meargă. Era un copil care participa frecvent la slujbe și își dorea să fie preot.

„Între timp am renunțat la idee, de fapt au reușit să mă facă ei să renunț”, spune acum adolescentul. Pentru el lucrurile au început să se schimbe din momentul în care a venit actualul director, părintele Pintea. Florin era atunci în clasa a VII-a.

Înțeleg că e seminar teologic și sunt anumite restricții, dar se exagera și se făcea abuz de putere. Nici acum, de pildă, directorul de la seminar nu lasă elevii să iasă din școală fără hârtie semnată de el. Dacă dirigintele semnează nu are nicio valoare. Doar directorul are voie.”

Fostul director, își amintește Florin, lăsa mai multă libertate elevilor și era un profesor la ale cărui ore nu mergeai cu frică. Știa, spune Florin, să echilibreze povața cu disciplina. În plus, îi lăsa pe elevi să se spovedească la cine doreau ei. Acum, odată cu venirea părintelui-director Pintea, obligația devenise ca toată lumea să se spovedească la duhovnicul Juchi.

Pe parcurs, povestește Florin, elevii de la seminar au observat că atunci când se punea în consiliul școlii problema scăderii notei la purtare pentru un elev, părintele Juchi invoca fapte recunoscute de respectivul la spovedanie. Duhovnicul nu spunea că le știe de la spovedanie, ci din diferite surse pe care nu le menționa. Așa că o parte dintre elevi s-au înțeles să nu mai spună nimic când merg să se spovedească.

Nu puteai refuza spovedania la Juchi fără consecințe. Pentru a deveni preoți aveau nevoie de recomandare de la el, care mergea direct la Înaltul, adică la arhiepiscop. Fără spovedanie nu primeai recomandare și asta nu era bine pentru viitorul tău în Biserică. Florin susține că l-a simțit pe părintele Juchi mai interesat de unde lucrează și ce fac părinții lui decât de ce făcea el.

Foto: arhiva personală

Deși lucrurile începuseră să se schimbe, Florin a ales să continue liceul tot la seminar, după terminarea perioadei gimnaziale. A făcut-o din obișnuință – seminarul era ceea ce știa mai bine, mediul în care se formase până la urmă. Dar mai era ceva.

“Am vrut să aprofundez, să văd exact dacă e pentru mine. Să nu-mi fac o părere doar după comportamentul unor profesori care erau și preoți”, explică astăzi Florin.

Însă lucrurile care-l deranjau în viața seminarului au continuat – iar unele s-au înrăutățit. Florin își aduce aminte cum elevii au fost obligați să cumpere cărțile lui Dan Puric care nu se vindeau la Catedrala Încoronării din Alba Iulia (sediul arhiepiscopiei). Două cărți la 35 de lei. Un coleg a mințit că le are deja. „Nu contează, le faci cadou”, i s-a răspuns.

Lui Florin nu-i plăceau nici umilințele / pedepsele publice. Odată a dat un mesaj SMS în timpul slujbei. Un elev mai mare l-a pârât și a trebuit să facă 300 de mătănii în fața icoanei, în văzul tuturor. Cine greșea la seminar spăla holurile și toaletele.

La noi la slujbă, își amintește Florin, când un elev nu cânta bine, se auzea preotul care țipa – „Ești fals, repetă!” Elevii care erau copii de primari sau de părinți înstăriți, care donau bani către biserică, erau favorizați la note. La fel și copiii de preoți. Ei erau mereu acoperiți și tratați preferențial, susține Florin.

Neregulile au devenit și mai evidente din momentul în care Florin Râșteiu a fost ales, în clasa a IX-a, președintele Consiliul elevilor din seminar. Și-a făcut atunci campanie cu o melodie rap pe care i-a scris-o un coleg. Apoi, în clasa a X-a, a devenit președintele Consiliului elevilor la nivel județean.

Mânca legi, prevederi din statute, regulamente pe pâine. Citea în fiecare seară din ele. Voia să fie pregătit și informat. Și-a luat rolul de reprezentant în serios. Florin este un elev implicat civic, care trimite sesizări la inspectorat și solicitări de acces la informații de interes public, în baza Legii 544/2001, către directorii școlilor din județ sau diferite instituții ale statului.

Așa a realizat Florin că seminarul nu avea un elev reprezentant în Consiliul de administrație, că regulamentul nu este urcat pe site-ul unității și nici nu e disponibil elevilor, că profesorii puneau ilegal absențe dacă făceai gălăgie (te scoteau afară din clasă). Ori Statutul Elevilor spune clar că este interzisă consemnarea absenței ca mijloc de coerciție.

În aceste condiții Florin a tot încercat să-l abordeze pe directorul Pintea. Părintele era unul dintre profesorii care, spune Florin, nu prea venea la ore.

„Îmi spunea mereu că nu are timp.

Păi, de ce nu aveți?

Nu am timp să-i ascult pe toți elevii care vin cu probleme!

Dar tocmai că eu sunt reprezentantul, cel pus să vină cu toate problemele consemnate pentru a simplifica procesul de consultare…

M-a dat afară din birou.”

Să fie lumină!

Investigăm situațiile de abuz – fizic, psihic sau sexual – din învățământul teologic, înfăptuite sau înlesnite de ierarhii Bisericii. Efortul jurnalistic nu este însă posibil fără sprijinul tău.

Ziua în care au ales să tacă

Când directorul l-a chemat, în februarie 2017, în biroul său Florin știa despre ce e vorba. Declanșatorul fusese plângerea făcută către inspectoratul școlar, în care Florin semnaliza lipsa unui elev în Consiliul de administrație și fapta directorului Pintea de a pune simultan notă și absență în dreptul a 15 elevi.

Știa că sesizarea sa tulburase grav apele și din comportamentul directorului imediat după vacanță. Toată povestea avea loc în proximitatea olimpiadei de greacă veche, faza județeană. În 2016 Florin ajunsese la faza națională, era unul dintre cei care stăpâneau cu măiestrie limba liturgică.

În mod normal elevii care mergeau la olimpiadă erau învoiți câteva zile de la școală pentru a se pregăti. Părintele Pintea i-a învoit în acel februarie 2017 pe toți cei care urmau să reprezinte seminarul. Pe toți în afară de Florin. În 2017 elevul Râșteiu nu a mai trecut de faza județeană.

În ciuda atitudinii nedrepte a directorului, Florin intră sigur pe el în birou. E sigur că a făcut ce trebuia și e sigur că părintele-diriginte îl va susține – și, odată cu el, și șeful clasei care îi promisese sprijin dacă vreunul din cei prezenți la discuție îi va ține partea.

Discuția din birou debutează cu reproșurile părintelui-director Pintea:

Elevul a mințit. El, directorul, nu le-a pus nota 1 și absență. Și nu a dat testul în săptămâna duhovnicească.

Prin plângerea mincinoasă a denigrat imaginea școlii.

Deținea funcții și era implicat în mai multe organizații fără binecuvântarea lui.

A participat la protestele din oraș legate de promulgarea OUG 13.

Părintele-director îi spune toate aceste lucruri în timp ce scoate Regulamentul de funcționare în care subliniase deja tot ce nu respectase Florin. Era pentru prima dată când elevul Râșteiu vedea Regulamentul, deși îl ceruse de nenumărate ori.

Regulamentul aplicabil tuturor seminarelor teologice ortodoxe din țară este conceput și aprobat în cadrul Sinodului BOR. Trimis tuturor structurilor teritoriale spre implementare, regulamentul - notează chiar Patriarhia Română - ar trebui adus la cunoștința tuturor celor direct interesați.

Nu a înțeles nici până acum cum a denigrat imaginea școlii din moment ce nu a făcut nimic public. A trimis o plângere la inspectorat abia după ce a încercat să vorbească cu directorul, care l-a expediat în repetate rânduri.

După ce părintele-director termină de spus varianta sa, Florin ia și el cuvântul.

„Testul a fost în săptămâna duhovnicească. Părintele diriginte Botezan poate să confirme”, începe elevul. „În săptămâna aceea trebuia să venim cu colinda la dumneavoastră”, îi spune directorului.

„Știam că am lipsit și l-am rugat pe părintele diriginte să vă sune să vadă dacă ne primiți tocmai pentru că absentasem mulți de la test”, încheie Florin în timp ce-și mută privirea către dirigintele care-și freca barba fără să spună nimic.

Singurul om de la care Florin se așteaptă să spună adevărul tace însă. Așteptarea nu era legată doar de faptul că era diriginte, ci mai ales de faptul că profesorul Botezan era un preot dedicat, apreciat. Pentru Florin Râșteiu era un preot model – dar în acea zi a ales să tacă.

Fotografie de la sfârșitul clasei a IX-a, realizată pe treptele de la intrarea în seminarul teologic. În centru, alături de elevi, este părintele-diriginte Florin Botezan. Singurul elev al cărui chip l-am lăsat neblurat este Florin Râșteiu. | Foto: Facebook

Dezamăgit, Florin alege să nu mai spună nimic. Este momentul în care, în discuția petrecută în biroul directorului, intervine părintele duhovnic Juchi. Acesta îndeamnă la împăcare și iertare și citează un pasaj din Biblie. Părintele-director, satisfăcut de desfășurarea evenimentelor, îi spune elevului Florin că-l iartă, dar cu siguranță nu va uita ce a făcut.

Așa își amintește Florin că s-au petrecut lucrurile în biroul directorului.

„El este pe acest val...”

La acea vreme era președintele Consiliului Județean al Elevilor din Alba și nu avea nici 16 ani. Urma să-i împlinească într-o lună. Astăzi Florin e vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor. Este unul dintre tinerii care participă la acțiunile Forum Apulum, o organizație cu programe de educație civică.

Anul trecut au lansat Ghidul ilustrat al elevului, pe care anul acesta îl vor distribui în școli pentru ca elevii să-și cunoască drepturile și obligațiile. Genul acesta de implicări și activități îi erau reproșate lui Florin la seminarul teologic. Fiind întreprinse fără binecuvântarea părintelui-director, erau considerate în afara regulamentului.

Șeful clasei – cel care îi promisese lui Florin susținere dacă și alți profesori se raliază cauzei sale – a refuzat să vorbească cu reporterul Să fie lumină. Părintele-diriginte Botezan a invocat nevoia unei binecuvântări din partea Arhiepiscopului Irineu, șeful său pe scară ierarhică.

Inspectorul școlar pe religie Nicolae Bolea a fost mai deschis, susținând că vrea să fie „obiectiv, la subiect și foarte pragmatic”.

Suma principiilor inspectorului Bolea s-a transpus în următoarea declarație:

„Inițial am avut o impresie pozitivă față de băiat. Din păcate imaginea lui s-a erodat. Acum nu realizează, dar va veni o vreme când va conștientiza că nu e moral și nu este uman să te declari adversarul și dușmanul instituției numită Biserică. El este pe acest val. E prematur pentru oricare, nu doar pentru Florin Râșteiu, ca la o vârstă de 16-18 ani să te pronunți negativ la adresa Bisericii.”

Elevul Râșteiu nu s-a declarat vreodată adversar și dușman al Bisericii. Nici nu s-a pronunțat negativ la adresa Bisericii. Florin Râșteiu a sesizat doar că unele drepturi școlare îi sunt încălcate și că seminarul teologic este condus abuziv de părintele-director.

Facsimil după ultima declarație de avere depusă de inspectorul școlar Nicolae Bolea, în 2018. Acesta este simultan preot, profesor la seminar și inspector de religie - toate funcții remunerate, toate deținute cu binecuvântarea eparhului din Alba, Înaltpreasfințitul Irineu.

Obiectivitatea inspectorului școlar – a cărui funcție depinde direct de bunăvoința Arhiepiscopiei Alba-Iulia – s-a oprit însă la evaluarea moralității și umanității elevului. Ambele au fost clasate ca decăzute. Nimic nu pare să se fi întâmplat, pe circuitul administrativ, cu plângerea depusă de elevul Râșteiu.

Inspectoratul nu a considerat-o demnă de a fi luată în calcul.

Alegerea: rămâi umil sau pleci

Singurele cadre ale seminarului care au acceptat să discute cu Să fie lumină în marginea cazului Râșteiu au fost duhovnicul Juchi și părintele-director Pintea.

Până să ajungă la Florin, duhovnicul ține să precizeze că seminarul este o școală de vocație cu reguli care trebuie respectate. Ele sunt firești pentru pregătirea unui preot. În plus, seminarul nu este o închisoare, ci o școală în care „se pune mare accent pe formarea caracterelor umane”.

Părintele Juchi este extrem de atent la ce povestește și cât povestește. Oferă informații concrete numai după ce realizează că reporterul nu l-a sunat în gol și știe cum s-au desfășurat în birou lucrurile.

Preotul Juchi confirmă că întâlnirea din februarie 2017 a fost pentru a lămuri situația cu testul și pentru a discuta implicarea elevului Florin în câteva asociații civice. Din ce își amintește, părintele Pintea a susținut la discuție că nu le-a pus nici 1 la test, nici absență elevilor.

„Nu ai cum să fii și absent și să primești și note. Nu ai cum. Să fim realiști. Ar fi putut să primească notă, dar nu primea și absență”. Cum însă să primești notă pentru un test la care nu ai participat? În această problemă duhovnicul susține că Florin a fost dezinformat.

În legătură cu implicarea elevului în tot felul de programe pentru tineri, preotul are numai cuvinte de laude. Din punctul său de vedere Florin e un băiat inteligent, pragmatic, care nu a depășit niciodată limita bunului simț. Nu era el „perla seminarului”, dar era printre elevii buni.

„Nu se impunea să plece. Am spus-o și față de părintele-director și față de diriginte. Mie mi se pare un lucru frumos să se implice în activități sociale și cu tineri. Nu contravine regulilor sau canoanelor”.

Ce contravine cu adevărat însă, adaugă duhovnicul, este participarea la proteste. Chiar și așa, prezența elevului în stradă, împotriva Guvernului Grindeanu care încerca să adopte nocturn celebra Ordonanță 13, n-ar fi fost atât de gravă încât să determine plecarea lui Florin.

Conform Regulamentului de funcționare al seminarului, elevilor le este interzis să participe sau să susțină manifestări ale unor organizații necreștine sau mitinguri care nu au binecuvântarea Bisericii. Participarea lui Florin la protestele ocazionate de adoptarea OUG 13 ar fi intrat sub incidența acestei prevederi. | Foto: Consiliul Județean al Elevilor Vâlcea

Duhovnicul Juchi ține să insiste pe tot parcursul discuției cu Să fie lumină că la întâlnirea la care el a participat nu i-a fost nimic impus lui Florin și că nu s-a discutat de plecare. E un detaliu asupra căruia preotul nu insistă degeaba.

A mai existat și o a doua întâlnire în biroul directorului, la care duhovnicul nu a mai fost invitat. La acea întâlnire directorul i-a chemat doar pe părinții lui Florin, pe diriginte și inspectorul de religie.

Întâlnirea a avut loc la o săptămâna după prima. Florin a fost rugat să aștepte afară. Tatăl său a insistat să fie prezent, dar directorul a refuzat. Când a avut voie să intre, Florin nu trebuia să vorbească, doar să asculte.

Avea la dispoziție o săptămână să se gândească ce vrea să facă. Variantele erau – să rămână în seminar, dar ceva mai umil, cu capul plecat și fără nicio funcție sau să se transfere. „Le-am spus atunci că aleg transferul”, relatează Florin.

Elevul alungat s-a ocupat de tot ce a implicat plecarea. Nu era ușor să te transferi în timpul anului. În regulament există însă cazurile speciale, iar la el era un caz special. La inspectorat nu a fost nicio problemă, nici la liceul la care urma să se transfere.

Mai avea nevoie însă de foaia matricolă care să dovedească că media lui era mai mare decât ultima medie din viitoarea lui clasă. Timp de aproape două luni părintele-director a refuzat să-i elibereze foaia matricolă. Timp de aproape două luni Florin nu a mers la școală.

„A fost greu emoțional și psihic. m-am dus la noul liceu în ultimele trei săptămâni din clasa a X-a . Oră de oră, zi de zi, eram ascultat și testat pentru că nu aveam note. Noaptea învățam, ziua lucram pentru proiecte. A fost surmenaj grav pentru mine. Nu dormeam aproape deloc.”

„Dacă își permit să facă așa la mine, directorul, ce să spun la alții?”

Părintele-director Pintea susține în conversația cu reporterul Să fie lumină că problema principală în cazul Râșteiu a fost implicarea elevului în activități paralele școlii, motiv pentru care lipsea foarte mult de la ore. Activitățile paralele se refereau la munca lui Florin în Consiliul elevilor și la implicarea lui în diferite programe pentru tineri.

Drept urmare, susține directorul, l-a chemat pe Florin împreună cu părinții și l-a pus să aleagă – ori activitățile secundare, ori seminarul. La discuția cu părinții, își amintește părintele-director Pintea, au mai participat părintele duhovnic și dirigintele. Duhovnicul Juchi – care susține astăzi că nu existau motive întemeiate pentru alungarea elevului – nu a fost însă prezent la discuția cu părinții.

Povestea notei 1 în varianta directorului sună astfel:

Florin a luat nota 1 pentru că i-a determinat și pe ceilalți să lipsească. Testul a fost într-adevăr în săptămâna duhovnicească, în care nu se dau teste sau note, dar eu l-am anunțat înainte să înceapă săptămâna. Și atunci tradiția nu se mai aplică. Unii au rămas, unii nu. Și pentru fuga de la oră le-am pus nota 1.

„M-am supărat, da. Era și o chestie de imoralitate. Nu puteam să trec cu vederea. Dacă își permit să facă așa la mine directorul, ce să spun la alții? Până la urmă notele le-am anulat pentru că au fost nemulțumiri.”

Din acest punct discursul preotului merge pe strategia discreditării lui Florin Râșteiu. Potrivit părintelui-director Pintea, Florin era un elev mediocru care abia dacă ajungea la media 8. Era un caz social cu care el și-ar fi făcut milă – și care a ajuns să renunțe la seminar pentru bani, nu pentru că i-ar fi fost călcate în picioare toate drepturile.

Florin – susține preotul Pintea – ar fi câștigat din implicarea sa în patru-cinci asociații civice între 800 și 1000 de lei lunar. Directorul a mers și mai departe de atât în discuția telefonică purtată cu Să fie lumină, dând detalii din viața personală a părinților lui Florin. În concluzie, a declarat că aceștia i-ar fi cerut chiar bani.

„Părinții au venit la mine cu mila să-mi ceară ajutorul. Eu am întrebat-o pe mama lui de ce se bagă în tot felul de asociații și mama lui a spus că pentru bani. Și mi-a zis – ajutați-mă dumneavoastră cu bani și atunci nu o să se mai ducă. Atunci i-am zis că-i dau cantina gratuit.”

Elevul Florin nu a fost însă un caz social. Părinții săi neagă ferm presupusa discuție legată de bani evocată de directorul seminarului. Cât nu a locuit în Alba Iulia, copilul lor a stat la cămin și a mâncat la cantină, ambele plătite de părinți. Când familia s-a mutat în Alba Iulia, Florin nu a mai stat la cămin și nici nu a mai mâncat la cantină.

Cât despre banii câștigați pe fondul implicării sale civice, Florin susține că a avut într-o singură situație o bursă de 400 de lei. Și atât.

Florin Râșteiu nu a fost un elev slab în seminarul teologic. Ajunsese olimpic pe țară la greacă veche. Clasa a IX-a la seminar a terminat-o cu 8.45. Media pe primul semestru din clasa a X-a de la seminar a fost de 8.50. Media pe al doilea semestru la noul liceu a fost de 9.52. Notele sunt de găsit atât în foaia matricolă, cât și în carnetul lui Florin.

Epilog. Banca blestemată

De ce a ales să mintă părintele-director? De ce a ales să scape pe ascuns de Florin? Niciun profesor nu a știu de plecarea elevului. Și-au pus întrebări doar când au văzut că nu mai vine la ore. Situația e confirmată de duhovnicul Juchi, care a declarat pentru Să fie lumină că nu s-a discutat în Consiliul profesorilor sau în Consiliul de administrație cazul elevului Florin.

După plecarea lui Râșteiu, timp de un an directorul le-a interzis celorlalți să ocupe locul lui în bancă. Susținea că ar fi blestemat. Nu cumva “să o mai ia cineva razna precum Florin”.

L-am întâlnit prima oară pe Florin Râșteiu la CivicON, un eveniment de activism civic organizat de Forum Apulum în decembrie 2018. | Foto: Florin Sabău / Forum Apulum

Florin și-a spus povestea în prezența mamei, care din când în când îl mai întrerupea pentru a-i reaminti detalii uitate de băiat. Printre ele poveștile foștilor colegi, care mai veneau la el acasă, despre cum directorul Pintea încerca să-i întoarcă împotriva lui Florin. Le dădea teste la care să nu știe să răspundă pentru a le da note mici. Și apoi le spunea că e din cauza lui Florin.

Am încercat să discutăm cu câțiva foști colegi. Au refuzat toți să vorbească. Așa cum au refuzat să vorbească și în timpul scandalului.

„Nu m-am supărat pe ei. voiau să rămână la seminar, și dacă ar fi comentat ar fi fost categoric penalizați, sancționați la note, nu le mai semnau biletele de voie. Eu nu țineam să rămân. Ei țin, părinții lor țin și fac eforturi pentru ei. Au zis că își bat joc de munca părinților. I-am înțeles.”

Florin e azi în clasa a XII-a la un liceu teoretic din Alba Iulia care nu-l împiedică să fie în Consiliul Național al Elevilor, să lucreze la ghiduri pentru elevi sau să organizeze ateliere de educație civică.

Când a intrat în clasa a V-a la seminar, a făcut-o cu ambiție și curiozitate. Voia să descopere arta religiei, care i se părea fascinantă. A descoperit în schimb arta tăcerii, decepției și disimulării.

După plecarea din seminar, familia elevului alungat a primit două telefoane. Mama lui a fost contactată de diriginte, care i-a recomandat să aibă grijă cu Florin, să nu arunce cu pietre în Biserică.

Al doilea telefon a fost de la părintele Ovidiu Botoi, consilier cultural la Arhiepiscopia Alba Iulia. Acesta i-ar fi spus că poate reveni în seminar oricând, că activitățile sale extrașcolare nu sunt un minus, ci un plus. Florin a refuzat însă.

„Ei aveau nevoie să tac.”

Să fie lumină!

Investigăm situațiile de abuz – fizic, psihic sau sexual – din învățământul teologic, înfăptuite sau înlesnite de ierarhii Bisericii. Efortul jurnalistic nu este însă posibil fără sprijinul tău.

Despre autor

A debutat la Realitatea TV, în 2007. A făcut jurnalism de televiziune și la Digi24. Este reporter la Dela0.ro din 2014, an în care a ales presa alternativă.
Articolul precedentEpiscopule!